România nu este pregătită pentru scrutinuri anticipate, avertizează președintele AEP
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a declarat că România nu dispune de pregătirea necesară pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, subliniind că actualul cadru legislativ nu oferă reguli clare pentru desfășurarea acestui tip de scrutin. Declarațiile sale vin pe fondul tensiunilor politice și al negocierilor pentru formarea unei majorități guvernamentale, în care discuțiile despre posibilitatea declanșării alegerilor anticipate au devenit din nou actuale.
„M-am ferit până acum o săptămână să vorbesc despre alegeri anticipate, pentru că riscam să spună cineva: «A intervenit și Țuțuianu acum să vorbească despre alegeri anticipate și cine știe ce interes are sau cine i-a cerut să facă o asemenea afirmație». Alegerile anticipate sunt prevăzute de Constituție. Alegeri anticipate au loc în toată lumea democratică. Când nu ai o soluție politică la îndemână, care să genereze majorități parlamentare și guverne, se poate ajunge la alegeri anticipate. Poate fi o situație de criză politică majoră”, a explicat Țuțuianu.
Acesta a adăugat că România nu are, în prezent, o legislație electorală adaptată pentru organizarea rapidă a unor asemenea scrutinuri. „Eu cred că trebuie să fim pregătiți în orice moment să derulăm un asemenea proces electoral. Din păcate, astăzi nu stăm bine. Nu avem o reglementare. Constituția României spune că ai trei luni la dispoziție ca să organizezi și să finalizezi alegerile. Ar trebui să fie analizate termenele și așa mai departe, ca să poți să te încadrezi într-un calendar foarte strict”, a declarat acesta.
Țuțuianu a avertizat că, în lipsa unei reglementări clare, autoritățile ar fi obligate să adopte rapid o ordonanță de urgență pentru organizarea alegerilor anticipate. „În anul 2020 s-a încercat o reglementare a alegerilor anticipate care a fost declarată neconstituțională. Ca să răspund și mai precis, dacă mâine ajungem la situația alegerilor anticipate, ar trebui pe repede înainte să facem o ordonanță de urgență, ceea ce este atipic pentru un sistem electoral serios, care să stabilească regulile de desfășurare a acestor alegeri”, a mai subliniat președintele AEP.
De asemenea, el a atras atenția că, într-un asemenea scenariu, nu ar exista timp suficient pentru consultări publice sau dezbateri cu partidele și societatea civilă: „Ea ar trebui să fie adoptată foarte rapid, probabil cu respectarea la minim a regulilor privind transparența. Când să faci consultări cu societatea civilă, cu partide, cu alți actori implicați? Nu prea va fi timp”, a afirmat acesta.
Întrebat dacă România este pregătită pentru organizarea unor alegeri anticipate, Țuțuianu a răspuns: „Nu suntem pregătiți.” El a anunțat că Autoritatea Electorală Permanentă intenționează să introducă în viitorul Cod Electoral o secțiune dedicată exclusiv alegerilor parlamentare anticipate, subliniind importanța reglementării acestui aspect.
„Este motivul pentru care am făcut afirmația că, în Codul Electoral la care ne gândim în etapa a doua de schimbări, să avem o secțiune dedicată alegerilor parlamentare anticipate. Și o secțiune dedicată referendumului. Pentru că și legea referendumului este de mult depășită. Comisia de la Veneția a spus că niciodată să nu comasezi diverse tipuri de alegeri și, în al doilea rând, să nu comasezi un referendum cu o competiție electorală, pentru că ele au obiective diferite și nu pot decât să perturbe unul pe celălalt”, a conchis Țuțuianu.
