Viktor Orbán rămâne ferm pe poziții: respinge implementarea hotărârii CJUE ce cere susținerea comunității LGBTQ
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, refuză să aplice decizia Curții Europene de Justiție (CJUE) care solicită țării sale să promoveze politici favorabile comunității LGBTQ. Anunțul vine după ce Orbán a interzis promovarea comunității LGBTQ prin lege.
Într-o scrisoare oficială adresată președintelui Ungariei, Tamas Sulyok, Orbán a subliniat că hotărârea CJUE este o încălcare gravă a suveranității statelor membre și a identității constituționale a Ungariei. Documentul a fost semnat joi și afirmă că guvernul ungar nu va pune în aplicare decizia instanței europene, invocând motive politice, juridice și constituționale.
Pe 21 aprilie, CJUE a decis că legislația adoptată de guvernul Orbán încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Legea contestată interzice promovarea sau prezentarea conținutului legat de minoritățile sexuale și de gen în școli și mass-media, fiind justificată de autoritățile ungare prin necesitatea „protejării copiilor”. Judecătorii europeni au argumentat că această legislație este incompatibilă cu principiile pluralismului și ale drepturilor fundamentale promovate de Uniunea Europeană.
Decizia CJUE subliniază că Ungaria nu poate invoca identitatea națională pentru a justifica o legislație care contravine normelor comune ale blocului comunitar, afectând libertatea de exprimare, accesul la informație și drepturile persoanelor LGBTQ. Verdictul instanței europene reprezintă o poziție fermă împotriva politicilor guvernului Orbán din ultimii ani.
Anunțul premierului intervine într-o perioadă de tranziție politică în Ungaria, deoarece Partidul Fidesz, aflat la putere din 2010, a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie. Formațiunea de opoziție Tisza, condusă de conservatorul Peter Magyar, a obținut o victorie categorică și urmează să formeze noul guvern în a doua jumătate a lunii mai, beneficiind de o supermajoritate de două treimi în Parlament.
Refuzul guvernului Orbán de a implementa decizia CJUE ar putea avea consecințe juridice și politice importante pentru Ungaria, intensificând conflictul cu instituțiile europene și posibil conducând la sancțiuni financiare sau proceduri suplimentare. Legea criticată a generat reacții puternice, organizațiile pentru drepturile omului și numeroase state membre ale Uniunii Europene acuzând autoritățile ungare de legislație discriminatorie.
Comisia Europeană a sesizat CJUE în 2021 pentru a evalua dacă măsurile adoptate de guvernul ungar încalcă tratatele europene și principiile fundamentale privind egalitatea și nediscriminarea. Rămâne de văzut dacă viitorul guvern de la Budapesta va menține actuala poziție sau va încerca să reducă tensiunile cu Bruxelles-ul prin implementarea deciziei CJUE.