Cine câștigă cu adevărat din conflictul dintre SUA și Iran
Cine a câștigat războiul din Iran? Cine a pierdut? Cine a obținut cel mai mare avantaj? Aceste întrebări sunt analizate în detaliu, cu accent pe impactul pe termen scurt și lung al conflictului asupra diverselor țări și grupuri implicate.
„Nu există câștigători reali din război, dar există unele țări care sunt relativ bine poziționate să gestioneze efectele acestuia”, a declarat Melanie Sisson, cercetător principal la Brookings Institute. Oamenii obișnuiți au de departe cele mai multe de pierdut dintr-un război, iar acest lucru este evident în cazul Iranului, unde SUA și Israelul au lovit mii de ținte, inclusiv infrastructură civilă, rezultând în moartea a peste 3.600 de persoane, dintre care peste 1.700 erau civili, conform Human Rights Activists in Iran.
Conflictul a afectat și Libanul, unde poporul a fost prins în lupta dintre Hezbollah, susținut de Iran, și Israel. Peste 2.500 de persoane au fost ucise de loviturile israeliene în Liban, iar 600.000 de oameni din sudul Libanului au fost strămutați. Țările din Golful Persic, în special Emiratele Arabe Unite, au fost profund afectate, fiind ținta principală a atacurilor cu rachete și drone iraniene, punând în pericol statutul EAU ca centru regional de afaceri și turism.
Impactul asupra consumatorilor din SUA este semnificativ, cu creșteri ale prețurilor pentru combustibili și servicii, inflația anuală ajungând la 3,3% în martie, comparativ cu 2,4% în februarie. De asemenea, războiul a dus la scăderea popularității președintelui Trump, care se confruntă cu o rată de aprobat de doar 37% în săptămânile anterioare.
Situația este gravă la nivel global, cu țări din Asia și America Latină confruntându-se cu prețuri mai mari la energie și alimente. Regimul iranian a suferit pierderi, inclusiv uciderea mai multor oficiali de rang înalt, dar încă există și a demonstrat că poate provoca haos global prin închiderea Strâmtorii Hormuz, având implicații semnificative pentru economia globală.
China, cel mai mare importator de energie din lume, se dovedește a fi bine poziționată, având stocuri vaste de petrol și diversificându-și sursele de import. Deși se confruntă cu scăderi ale exporturilor către Orientul Mijlociu, Beijingul ar putea beneficia de o cerere crescută pentru energii regenerabile.
Companiile de petrol și gaze naturale, precum Chevron, Shell, BP, ConocoPhillips, Exxon și TotalEnergies, profită de pe urma prețurilor ridicate, estimându-se că aceste companii vor obține profituri de 94 de miliarde de dolari în acest an. Cu toate acestea, această situație a dus la cereri pentru taxe pe câștiguri neașteptate.
Economia Rusiei primește un impuls datorită prețurilor ridicate la petrol și îngrășăminte, cu veniturile din energie aproape dublându-se în martie, ajungând la 19 miliarde de dolari. Totuși, atacurile Ucrainei asupra facilităților petroliere rusești limitează vânzările de petrol.
În concluzie, conflictul din Iran a generat o criză globală care a afectat economiile țărilor din întreaga lume, iar companiile și regimurile politice au reușit să profite de pe urma acestei situații. Pe termen lung, tranziția către energie curată ar putea deveni o prioritate pentru multe națiuni, având în vedere impactul devastator al războiului asupra prețurilor energiei.
