„`html
USR lansează un atac în Parlament asupra justiției
Într-un moment în care încrederea publică în instituțiile judiciare rămâne o prioritate majoră a reformei statului, deputatul Stelian Ion și colegii săi din USR au depus un pachet legislativ ambițios, cuprinzând zece propuneri de modificări și completări ale legilor fundamentale care reglementează organizarea și funcționarea sistemului judiciar românesc. Aceste inițiative sunt în dezbatere publică până pe 20 aprilie 2026, oferind o oportunitate importantă pentru consultări și feedback din partea societății civile, magistraturii și instituțiilor europene.
Pachetul legislativ se concentrează pe patru axe principale: consolidarea independenței magistraturii, eliminarea mecanismelor care permit influența politică, introducerea de garanții procedurale și de transparență și responsabilizarea reală a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Fiecare dintre cele zece propuneri abordează probleme specifice identificate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în recomandările Comisiei de la Veneția și în evaluările periodice ale Comisiei Europene.
Propunerile legislative
Prima propunere vizează modificarea articolului 57 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, eliminând posibilitatea de stabilire prin regulament a cazurilor în care schimbarea membrilor completurilor de judecată este permisă. Aceasta urmărește să excludă raționamentele de oportunitate administrativă și să alinieze standardele la jurisprudența internațională.
A doua propunere abordează influența politică în numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, limitând procedura de revocare la funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef al DNA și procuror-șef al DIICOT. Aceasta propune majorarea duratei mandatului de la 3 ani la 5 ani, eliminând reinvestirea.
A treia propunere se referă la competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori, propunând ca aceasta să fie determinată de natura infracțiunii, nu de statutul autorului. Astfel, DNA, DIICOT și parchetele de drept comun vor investiga infracțiunile corespunzătoare.
A patra propunere limitează delegarea și detașarea magistraților la maximum 6 luni, impunând ocuparea funcțiilor de specialitate prin concurs sau examen, pentru a asigura stabilitate și profesionalism.
A cincea propunere consolidează mecanismul de audit extern al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, extinzând auditul la dimensiunea procedurală și operațională.
A șasea propunere elimină posibilitatea procurorilor de rang înalt de a infirma direct măsurile procurorilor, reintroducând un control ierarhic strict.
A șaptea propunere introduce consecințe disciplinare pentru nerespectarea termenelor procedurale, transformând întârzierile procesuale în instrumente reale de responsabilizare.
A opta propunere reformează procedura de numire a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, introducând concursuri și audierea candidaților de către Parlament.
A noua propunere vizează promovarea exclusiv pe post prin concurs, evaluarea magistraților pe indicatori obiectivi și reformarea promovării la Înalta Curte de Casație și Justiție.
A zecea propunere reformează Consiliul Superior al Magistraturii prin introducerea unui mecanism de vot cu legitimitate națională, o procedură mai clară de revocare, reguli de integritate pentru membri și asigurarea transparenței deciziilor.
Ansamblul acestor zece propuneri legislative formează o reformă coerentă a sistemului judiciar românesc, având ca scop transformarea instituțiilor judiciare în structuri autentice și responsabile, capabile să îndeplinească rolul constituțional de garant al independenței justiției.
„`
