Bugetul pe 2026 a fost aprobat de Parlament, însă polemicile persistă
Parlamentul României a adoptat vineri legea bugetului de stat pe 2026, după o noapte de dezbateri tensionate și amendamente controversate. Bugetul a fost aprobat cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă și o abținere, fiind susținut de coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților. Totuși, votul final nu a închis conflictul, ci l-a mutat într-o altă etapă constituțională și politică.
Adoptarea bugetului a avut loc în cadrul unei sesiuni parlamentare care a început joi seară și a fost suspendată în jurul orei 3:00 dimineața, reluându-se vineri la 10:00. Premierul Ilie Bolojan a fost prezent în Parlament pe tot parcursul nopții, indicând miza politică majoră. În comisii, proiectul trecuse deja cu 38 de voturi pentru și 13 împotrivă, dar parcursul până la plen a fost marcat de episoade care reflectă modul în care se desfășoară politica bugetară în România.
Printre amendamentele controversate s-au numărat un amendament depus de AUR, prin care 25.000 de lei au fost alocați asociației „Clujul pentru Viață”, și un altul susținut de deputatul PSD Adrian Solomon, privind suplimentarea unor posturi la Secretariatul de Stat pentru Culte. Tensiunile din sală au fost evidente, iar imaginea de final a fost simbolică: plenul a rămas în urmă cu sticle goale și cartele de vot abandonate.
Datele bugetului arată un stat care promite echilibru, dar continuă pe o linie de presiune fiscală și economică ridicată. Principalele date sunt următoarele:
- PIB estimat: 2.045,186 miliarde lei
- Creștere economică: 1%
- Inflație medie anuală: 6,5%
- Venituri buget general consolidat: 736,532 miliarde lei
- Cheltuieli buget general consolidat: 864,283 miliarde lei
- Deficit bugetar cash: 6,2% din PIB
- Deficit ESA: 6,0% din PIB
- Datorie publică brută estimată la final de an: 61,8% din PIB
- Datorie publică netă: aproximativ 51,5% din PIB
- Număr total estimat de șomeri: 265.000
- Câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei
Bugetul de stat este construit pe venituri de 391,728 milioane lei și cheltuieli de 527,413 milioane lei, ceea ce înseamnă un deficit de 135,685 milioane lei. În ciuda promisiunilor de consolidare fiscală, economia este prognozată să crească anemic, iar inflația rămâne ridicată. Printre prevederile cu impact direct se află și sprijinul financiar pentru pensionarii cu venituri mici, care vor primi ajutoare în două tranșe, în aprilie și decembrie 2026.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul dovedește că România este „un partener responsabil și corect”, promițând continuitatea investițiilor, plata salariilor și a ajutoarelor. El a subliniat că reformele implementate până acum se regăsesc în acest buget, iar acesta reprezintă „centura de siguranță” a României. Cu toate acestea, populația resimte scumpiri, mediul economic avertizează asupra blocajelor, iar încrederea în capacitatea statului de a gestiona eficient banii publici rămâne fragilă.
După adoptare, AUR a anunțat intenția de a depune o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională împotriva legii bugetului pe 2026, invocând nemulțumiri precum lipsa indexării pensiilor și neexonerarea mamelor de la plata CASS. Dacă sesizarea va fi admisă, Parlamentul va trebui să reexamineze dispozițiile declarate neconstituționale înainte de promulgare.
În concluzie, deși România are acum un buget aprobat, realitatea politicii bugetare reflectă o oboseală și tensiune semnificativă. Coaliția a obținut votul, Bolojan a livrat un mesaj de stabilitate, iar AUR a deschis un front constituțional. Întrebarea rămâne: este acesta un buget al reformei sau doar un buget al supraviețuirii politice?
