Românii în criză de energie: Unul din trei angajați își dorește să-și părăsească locul de muncă din cauza oboselii – muncă excesivă și recompense insuficiente
În ultimii trei ani, mii de angajați din România au ajuns la capătul puterilor, simțindu-se epuizați de volumul crescut de muncă și de creșterea rapidă a prețurilor, care a dus la o scădere a puterii de cumpărare. Chiar dacă unii angajați au beneficiat de majorări salariale, acestea nu au compensat suficient pentru scumpiri, ceea ce a dus la o pierdere a entuziasmului și motivației.
Studiul „Employee Sentiment România 2026”, realizat de MKOR, scoate în evidență o stare sumbră a moralului în mediul corporativ. Volumul de muncă a crescut constant, echipele s-au micșorat, iar moralul colectiv a atins cel mai scăzut nivel din cei trei ani de monitorizare. În acest context, intenția de a schimba locul de muncă a crescut: 1 din 3 angajați declară că este foarte probabil să plece în următoarele șase luni. Proporția celor care iau în calcul o schimbare profesională a crescut de la 23% în 2023 la 29% în 2025, ceea ce indică o tendință de creștere liniară, fără semne de stabilizare.
Profilul tipic al angajatului care dorește să-și schimbe locul de muncă este bărbat, în jur de 40 de ani, din mediu urban, cu studii superioare și un venit de maximum 4.000 de lei. Aceștia percep o scădere a salariului față de 2024 din cauza inflației. Deși salariul rămâne un factor important, 78% dintre angajații care iau în calcul o schimbare menționează dorința de a obține un venit mai mare ca principal motiv. Aceștia caută nu doar mai mulți bani, ci și siguranță și perspective de carieră.
Există o ruptură evidentă între așteptările angajaților și ceea ce oferă companiile. Majorările salariale recente nu au compensat scumpirile, iar chiar și creșterile nominale sunt percepute ca insuficiente. Mulți angajați aleg să rămână în companiile actuale nu din mulțumire, ci din lipsa unor alternative clare și sigure. Într-o economie incertă, schimbarea locului de muncă este percepută ca un risc, nu ca un upgrade.
Autorii studiului subliniază o realitate dură: moralul scăzut nu costă nimic, până când costurile devin evidente. Angajații români nu se mai simt dezamăgiți de un an dificil; sunt obosiți după trei ani în care au dat mai mult decât au primit. În acest context, companiile trebuie să-și reconsidere strategiile de retenție, care nu mai sunt suficiente într-un mediu în care inflația afectează veniturile.
În lipsa unor ajustări reale ale veniturilor sau a unei scăderi a inflației, tensiunea acumulată nu dispare, ci se conservă. Trei ani de date arată că angajații lucrează mai mult, în echipe mai mici, cu pachete percepute ca insuficiente. Pentru a inversa această tendință, experții recomandă patru direcții:
- Regândirea propunerii de valoare – prin onestitate față de ce se oferă concret: financiar, beneficii, siguranță, perspective de creștere.
- Comunicarea explicită a creșterii profesionale – cu criterii și exemple concrete, nu în termeni vagi.
- Îmbunătățirea moralului prin manageri – oferind feedback orientat spre soluții și recunoscând contribuțiile individuale.
- Introducerea pulse surveys periodice – pentru a monitoriza regulat starea internă și a obține semnale timpurii.
