Bolojan împinge granițele Constituției
Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi, 30 aprilie 2026, adoptarea în Guvern a proiectului de lege privind interdicția cumulului pensiei cu salariul în sistemul bugetar. Acest proiect va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de dezbatere în procedură de urgență. Deși Bolojan prezintă această măsură ca o soluție de echitate și economie bugetară, documentul are o încărcătură juridică semnificativă, incluzând aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și avertismente de neconstituționalitate din partea Consiliului Legislativ.
Articolul VII al proiectului constituie piesa centrală a inițiativei. Textul prevede că personalul plătit din fonduri publice, precum și personalul din regii autonome, companii naționale și autorități de reglementare, care beneficiază de pensie în plată, poate continua activitatea cu acordul anual al angajatorului sau al autorității competente, până la vârsta de 70 de ani. Pentru beneficiarii de pensii de serviciu sau pensii militare de stat, continuarea activității este condiționată de acceptarea reducerii pensiei cu 85%. Astfel, proiectul nu suspendă formal pensia integral, dar oferă o opțiune prin care persoana care dorește să rămână angajată în sistemul public poate face acest lucru doar dacă acceptă să primească 15% din pensie.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că măsura vizează doar sectorul public și doar pe cei cu pensii speciale, în timp ce în sectorul privat, cumulul pensiei cu salariul rămâne permis pentru toate categoriile. Pîslaru a argumentat că schimbarea vine pe fondul unui sentiment de inechitate resimțit în administrația publică, unde pensiile speciale ajungeau la valori ridicate și erau cumulate integral cu salariile din sistem.
Proiectul mai conține măsuri privind detașările și transferurile în sistemul public, inclusiv suspendarea temporară, până la finalul anului 2026, a unor mecanisme de mobilitate pentru funcționari publici și personal contractual. Excepții sunt prevăzute pentru aleșii locali, persoane cu mandate constituționale, cadre didactice din formarea magistraților și din învățământul militar și juridic superior, precum și pentru unele categorii din apărare, ordine publică și securitate națională.
Plenul CSM a avizat negativ proiectul de lege prin Hotărârea nr. 67 din 16 aprilie 2026, adoptată cu 13 voturi împotrivă, 3 voturi pentru și un vot nul. Consiliul consideră că reducerea cu 85% a pensiei pentru cei care vor să rămână în activitate nu rezolvă problema constituțională deja analizată de Curtea Constituțională, ci o reproduce într-o formulă nouă. CSM observă că titlul proiectului ascunde aria reală de aplicare, având în vedere că actul normativ este intitulat ca o lege privind măsuri aplicabile funcționarilor publici, dar vizează și judecătorii și procurorii, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate constituțională.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, dar sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor formulate. Partea decisivă a avizului este avertismentul că proiectul poate fi promovat doar după înlăturarea viciilor de neconstituționalitate. Consiliul observă că expunerea de motive nu conține informațiile necesare potrivit Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă. Lipsesc impactul financiar pe termen scurt și lung, concluziile unor studii sau cercetări care să fi stat la baza proiectului, impactul social și impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale.
O vulnerabilitate de fond este raportarea la Decizia CCR nr. 521/2023, care a declarat neconstituțională o lege privind cumulul pensiei cu salariul. Consiliul Legislativ reiterează că legiuitorul poate suprima cumulul pensiei cu salariul doar dacă măsura se aplică în mod egal tuturor cetățenilor, iar eventualele diferențe de tratament între categorii profesionale au o rație licită. De asemenea, proiectul pune în discuție drepturile fundamentale, fie că este vorba despre dreptul la pensie sau dreptul la muncă, afectând persoanele deja pensionate și reangajate.
Consiliul Legislativ semnalează probleme de egalitate de tratament, atât între diferite categorii de personal din sectorul public, cât și între pensiile contributive și cele de serviciu ori militare. Proiectul introduce derogări de la Codul muncii și alte reglementări, generând tratamente diferite fără o justificare obiectivă. De asemenea, neclaritățile din textul articolului VII pot afecta constituționalitatea acestei reglementări.
În plus, proiectul poate fi contestat prin raportare la dreptul de proprietate, având în vedere că pensia aflată în plată are o dimensiune patrimonială. O reducere de 85% aplicată unei pensii aflate deja în plată poate fi considerată o ingerință excesivă. Lipsa unei justificări pentru procentul de 85% ridică întrebări asupra proporționalității măsurii și a impactului său real.
Proiectul nu se limitează la cumulul pensie-salariu, ci suspendă și unele mecanisme de transfer și detașare în administrație, ceea ce poate îngrădi dreptul fundamental la muncă, mai ales în contextul anticipatelor restructurări și posibilelor încetări ale raporturilor de muncă sau de serviciu.
