Tensiuni între România și Iran după aprobarea utilizării bazelor militare de către SUA
Tensiunile dintre Teheran și București s-au amplificat dramatic după ce autoritățile române au consimțit la utilizarea bazelor militare de pe teritoriul național pentru operațiuni logistice ale Statelor Unite, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a transmis un avertisment direct și explicit la adresa României, calificând implicarea țării noastre drept participare la agresiune militară împotriva Iranului.
Declarațiile oficialului iranian sunt grave și nu lasă loc de interpretări. Baghaei a avertizat toate statele să nu devină parte a ceea ce el numește o crimă de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Cu referire specifică la România, oficialul a afirmat că o asemenea acțiune ar echivala cu implicarea în agresiune militară și ar atrage responsabilitate internațională pentru statul român din punct de vedere juridic și politic. De asemenea, Baghaei a subliniat că aceasta ar reprezenta o pată neagră în relațiile dintre Iran și România, deși popoarele celor două țări au menținut întotdeauna o relație de prietenie.
Cel mai important, oficialul iranian a promis un răspuns rapid și adecvat din partea Teheranului dacă România va continua să ofere sprijin operațiunilor militare americane. Din perspectiva operațională, decizia României este concretă și substanțială. Autoritățile române au permis realimentarea aeronavelor americane pe teritoriul național și instalarea unor sisteme suplimentare de monitorizare și comunicații. Statele Unite aduc în România avioane-cisternă Boeing KC-135 Stratotanker, echipamente de monitorizare, inclusiv drone de supraveghere, precum și sisteme de comunicații prin satelit, integrate cu infrastructura scutului antirachetă de la Deveselu.
Primele semne concrete ale acestei amplificări militare sunt deja vizibile. Duminică, trei aeronave Boeing KC-135 Stratotanker au aterizat la Otopeni, iar luni o a patra aeronavă a aterizat la aceeași bază. Aceste avioane vor fi dislocate la baza militară de la Mihail Kogălniceanu din Constanța. Ministerul Apărării a confirmat că vor urma și alte aeronave în zilele următoare, în conformitate cu aprobarea parlamentară și cu strategia partenerului american. Capacitățile pe care le vor trimite americanii vor fi gestionate de aproximativ 400-500 de militari americani care vor sosi în România.
Decizia a fost adoptată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și aprobată ulterior de Parlament. Președintele Nicușor Dan a declarat că pe teritoriul României nu vor fi dislocate avioane de luptă, ci doar echipamente de sprijin logistic și sisteme de monitorizare. Cu toate acestea, din perspectiva Iranului, această distincție nu are relevanță. Pentru Teheran, orice facilitare a operațiunilor americane pe teritoriul unei țări echivalează cu implicare directă în conflict.
Poziția României se află sub protecția scutului antirachetă de la Deveselu și sub umbrela sistemelor defensive ale NATO. Această protecție este relevantă în contextul în care Iranul și-a demonstrat capacitatea de a lansa atacuri cu rază lungă de acțiune. Cu toate acestea, amenințările iraniene ridică întrebări serioase cu privire la implicațiile acestei decizii pentru securitatea națională a României și pentru stabilitatea regională. Escaladarea militară din Orientul Mijlociu continuă să se intensifice, iar România, prin decizia de a permite utilizarea bazelor sale militare, s-a poziționat în mod explicit pe o parte a conflictului. Consecințele acestei alegeri diplomatice și militare vor deveni evidente în zilele și săptămânile următoare.