Provocările tăcute ale românilor: Creșterea prețurilor și orele suplimentare au devenit o obișnuință
Statisticile arată o realitate îngrijorătoare pentru români. Peste jumătate de milion de persoane lucrează în două locuri, o tendință în continuă creștere. Motivul principal: un singur salariu nu mai este suficient. Aceasta nu este doar o problemă de ambiții nerezonabile, ci reflectă o criză a puterii de cumpărare, în care inflația oficială maschează o realitate mult mai dură.
Rafael, un tânăr de 22 de ani din București, muncește non-stop, având un loc de muncă la un call center de luni până vineri și fiind recepționer la hotel în weekend. Din aceste două joburi, el obține aproximativ 6.100 de lei lunar, considerând suma „puțin peste medie”, dar absolut necesară pentru a-și construi viitorul în condițiile în care costurile de trai cresc constant.
Conform datelor Inspecției Muncii, peste 500.000 de români au în prezent două sau mai multe contracte de muncă active. Un sondaj realizat de o platformă de recrutare confirmă această tendință, arătând că unul din doi salariați consideră că un singur venit nu mai asigură un trai decent. Analistul economic Adrian Mitroi avertizează că această soluție vine cu un cost ridicat: „Este extrem de epuizant. Tinerii ăștia sunt extrem de ambițioși, dar și cu două joburi — ele nu pot fi joburi de mare responsabilitate, deci cu salarii foarte mari.”
Contrar percepției, majoritatea celor care caută un al doilea loc de muncă au peste 35 de ani, fiind persoane cu responsabilități financiare, cum ar fi rate și copii. 75% dintre angajați resimt o presiune financiară tot mai mare din cauza creșterii prețurilor, iar 35% dintre respondenți sunt dispuși să-și găsească un al doilea loc de muncă pentru a face față cheltuielilor. Jumătate dintre cei chestionați consideră că un venit net lunar de aproximativ 7.000 de lei le-ar asigura un trai decent.
În căutarea unor câștiguri în plus, românii se orientează spre joburi part-time în domenii precum ride-sharing, curierat, industria HoReCa și sectorul alimentar. Aceste activități pot aduce sume semnificative în plus față de salariul de bază, acoperind cheltuielile curente sau chiar oferind posibilitatea de a economisi.
Deși inflația a scăzut oficial, mulți consumatori percep că prețurile la supermarketuri rămân similare cu cele din perioada de vârf a crizei prețurilor. Inflația mai mică nu înseamnă ieftiniri, ci o creștere a prețurilor într-un ritm mai lent. În România, un sfert din venitul gospodăriilor este destinat hranei, ceea ce face ca impactul scumpirilor să fie resimțit mai acut decât în multe state vest-europene.
Creșterea salariilor în diverse sectoare a contribuit la majorarea costurilor, care ajung inevitabil să se reflecte în prețurile de la raft. Salariile din agricultură au crescut cu 6,2% în 2022 și cu peste 5% în 2023, iar în sectorul logistic, salariile au urcat cu 4,3% în 2022 și cu 6,3% în primele nouă luni ale anului următor. Forța de muncă reprezintă între 10% și 15% din costurile totale ale industriei alimentare.
Recent, prețurile produselor agricole au crescut semnificativ, iar majorările de prețuri la alimente continuă să afecteze consumatorii. De exemplu, laptele s-a scumpit cu 12,6%, ouăle cu 10,7%, iar cerealele cu 9,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Conform Băncii Centrale Europene, inflația alimentară va rămâne peste pragul de 2% inclusiv în 2027, semnalând că presiunile asupra prețurilor sunt departe de a dispărea.
În concluzie, pentru milioane de români care muncesc două joburi și care alocă o mare parte din venituri pentru mâncare, aceste statistici nu sunt doar cifre, ci reprezintă realitatea zilnică cu care se confruntă. Declinul nivelului de trai s-a accelerat, iar revenirea la stabilitatea financiară va fi un proces dificil și de lungă durată.
