Propunere de lege pentru instalarea de sisteme de monitorizare în zone periculoase
O inițiativă legislativă care vizează creșterea siguranței rutiere prin măsuri tehnice și silvice a fost respinsă de Senat pe 23 februarie 2026. Proiectul se află acum în circuitul Camerei Deputaților pentru votul final, unde este susținut de deputatul AUR, Cosmin Hristu.
Inițiativa răspunde unei probleme urgente: evoluțiile climatice recente, caracterizate prin caniculă și variații termice mari, au afectat stabilitatea stratului de rulare, favorizând fenomenul de „bleeding”, care duce la degradarea părții carosabile și afectează aderența cauciucurilor. Aceste efecte au condus la creșterea semnificativă a costurilor de întreținere și, mai grav, la un impact direct asupra siguranței participanților la trafic.
Legislația actuală nu prevede norme pentru monitorizarea temperaturilor efective ale carosabilului, ceea ce reprezintă o lacună. Soluția propusă introduce un articol nou în Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, obligând administratorii drumurilor să amplaseze mijloace tehnice pentru determinarea automată a temperaturilor părții carosabile, afișând aceste informații pe panourile existente sau care vor fi amplasate.
Reglementările propuse sunt complementare normelor existente privind circulația pe drumurile publice și permit emiterea de reglementări tehnice subsecvente pentru standardizarea echipamentelor și a procedurilor de exploatare. Administratorii drumurilor publice vor avea responsabilitatea de a proiecta, instala și exploata echipamentele necesare, precum și de a înființa perdele de protecție pe sectoarele vulnerabile.
Datele colectate despre temperatura părții carosabile vor fi integrate în sistemele informaționale existente, contribuind la managementul traficului, avertizările publice și planificarea intervențiilor de întreținere. Această inițiativă vizează adaptarea cadrului normativ la provocările climatice actuale, printr-un ansamblu coerent de măsuri de monitorizare, informare și protecție.
Respingerea inițiativei de către Senat nu a oprit susținerea acesteia, iar Cosmin Hristu continuă să pledeze pentru adoptarea sa în Camera Deputaților. Votul final va decide dacă România va avansa către o infrastructură rutieră mai sigură și adaptată realităților climatice contemporane.
