Călin Georgescu își îndeamnă concetățenii de Ziua Culturii Naționale: „Nu suntem izolați”
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, marcată anual pe 15 ianuarie, de ziua nașterii poetului național Mihai Eminescu, Călin Georgescu a transmis un mesaj puternic despre dificultățile cu care se confruntă românii în viața de zi cu zi și despre importanța valorilor morale, a credinței și a culturii naționale într-un context social și economic complicat.
Georgescu a recunoscut că pentru mulți români preocupările zilnice sunt dominate de probleme concrete, cum ar fi facturile, frigul din locuințe și incertitudinea zilei de mâine. „Știu că pentru mulți dintre noi viața de zi cu zi a devenit grea. Mulți români, astăzi, nu se mai gândesc la discursuri, ci la cum se descurcă de pe o zi pe alta. Facturile, frigul din case, grija pentru ziua de mâine apasă mai tare decât orice discurs”, a declarat el.
În ciuda acestor provocări, Georgescu a subliniat că românii nu sunt singuri și că adevărul și conștiința sunt repere esențiale în depășirea crizelor. „Chiar și atunci când adevărul și conștiința sunt împinse la margine, oamenii ajung singuri în fața nedreptății și a lipsurilor. Însă noi nu suntem singuri”, a afirmat acesta.
Georgescu a explicat de ce Ziua Culturii Naționale și figura lui Mihai Eminescu sunt relevante în prezent, afirmând: „Vorbim astăzi despre Eminescu, pentru că fără adevăr și conștiință greutățile nu trec, ci se adâncesc.”
El a avertizat că România anului 2026 se află „la o răscruce a istoriei”, nu din cauza unor încercări fără precedent, ci din riscul de a pierde respectul pentru valorile creștine fundamentale. „Riscăm să pierdem din vedere valorile care țin acest popor în picioare: credința în Dumnezeu, familia, dragostea față de aproapele, respectul pentru continuitatea noastră istorică, conștiința și responsabilitatea față de copiii noștri”, a spus Georgescu.
În încheiere, acesta a îndemnat la responsabilitate și la evitarea răului, afirmând: „Dacă nu putem să facem bine, să ne abținem de la a face rău.” Mesajul său s-a încheiat cu versuri din poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” de Mihai Eminescu: „Vis de vitejie, fală și mândrie, dulce Românie, asta ți-o doresc.”
