Prăbușire economică: Măsurile de austeritate copleșesc, iar consumul se află într-o cădere liberă de opt luni
Consumul românilor continuă să scadă pentru a opta lună consecutivă, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele sunt alarmante și subliniază o realitate pe care guvernarea Ilie Bolojan nu o poate ignora: economia se prăbușește sub greutatea măsurilor de austeritate.
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, ajustat în funcție de sezonalitate și numărul de zile lucrătoare, a scăzut în martie 2026 cu 3,2% față de aceeași lună din 2025. Declanșarea acestui declin a început cu o inversare puternică de trend în august 2025, după o perioadă de creșteri moderate. Consumul a intrat pe teritoriu negativ și a rămas acolo până în prezent. Graficul INS arată o scădere accentuată la începutul lui 2026, cu un minim de -6% în ianuarie și -5,9% în februarie. Martie a adus o ușoară revenire de 2,6% comparativ cu februarie, dar aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa declinul anual accentuat.
În perioada ianuarie-martie 2026, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% în serie ajustată și cu 5,8% ca serie brută, comparativ cu primele trei luni din 2025. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la produsele nealimentare, unde declinul a ajuns la 8,3% în serie ajustată și 9,3% în serie brută. Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au continuat, de asemenea, să scadă cu peste 2%. Singurul sector care a înregistrat creșteri este cel al carburanților, cu o majorare de 4,1% în martie 2026 față de martie 2025, în serie ajustată. Această creștere sugerează o situație economică disperată, oamenii cumpărând combustibil din necesitate, nu din consum discreționar.
Pandemia COVID-19 a afectat economia drastic, dar măsurile de austeritate ale guvernării Bolojan — cum ar fi creșterea TVA, creșterea accizelor și tăierea cheltuielilor publice — au avut un impact sistematic și susținut. Opt luni consecutive de scăderi ale consumului nu reprezintă o fluctuație, ci o tendință structurală. România se confruntă cu o inflație ridicată în Europa, iar creșterea prețurilor, combinată cu stagnarea salariilor și tăierea cheltuielilor publice, a dus la o furtună perfectă pentru consumul intern. Oamenii nu mai au bani să cumpere și, chiar dacă ar avea, nu mai au încredere în viitor.
Măsurile de austeritate ale Bolojan au fost justificate ca fiind necesare pentru stabilitate fiscală, dar stabilitatea fiscală nu are valoare dacă economia se prăbușește. Aceasta este realitatea actuală: consumul cade, retailul se prăbușește, iar singurul sector în creștere este cel al carburanților — o vânzare de disperare, nu de prosperitate. România intră într-o austeritate profundă, iar datele INS sugerează că această situație nu este temporară, ci o realitate structurală care va afecta economia pentru mulți ani de acum înainte.