Explozia turismului european: România, pe o cale diferită – Focalizată exclusiv pe vizitatorii autohtoni, conform Eurostat
Turismul european a intrat în 2026 pe un trend pozitiv, cu o creștere a numărului de nopți petrecute în unitățile de cazare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În acest context favorabil pentru industria turistică continentală, România se remarcă printr-o evoluție negativă, înregistrând o scădere a numărului turiștilor în primul trimestru.
Datele publicate de Eurostat arată că în primele trei luni ale anului s-au raportat 471,1 milioane de nopți de cazare în Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o creștere de 3,4% față de aceeași perioadă din 2025, echivalentul a 15,6 milioane de nopți suplimentare. În contrast, România a raportat un recul de 6,7%, poziționându-se pe penultimul loc în clasamentul european. Lituania este singura țară care a înregistrat o scădere mai accentuată, cu un declin de 12,9%.
Un aspect important care evidențiază vulnerabilitățile pieței locale este ponderea redusă a turiștilor străini. Doar 22,4% dintre persoanele care au rezervat cazare în România au venit din afara țării, ceea ce sugerează o dependență semnificativă de cererea internă.
În contrast, Irlanda a consemnat cea mai mare creștere a numărului de nopți petrecute în unități turistice, cu un avans de 35,3%, urmată de Malta cu 11,1%, Danemarca cu 9,3% și Croația cu 9%. În termeni de volume totale, Italia a raportat cele mai mari câștiguri, adăugând aproximativ cinci milioane de nopți de cazare, urmată de Spania cu un plus de 2,6 milioane și Germania cu aproximativ două milioane.
Statisticile sugerează că interesul pentru călătorii și vacanțe continuă să crească în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Totuși, rezultatele variază semnificativ de la o țară la alta, în funcție de atractivitatea destinațiilor și capacitatea de a atrage turiști internaționali. În timp ce multe piețe europene beneficiază de un aflux mai mare de vizitatori, România rămâne dependentă în principal de turiștii locali, pierzând teren într-un moment favorabil pentru industria turistică europeană. Această situație ridică întrebări cu privire la competitivitatea destinației românești și la necesitatea unor investiții și strategii de promovare mai agresive pentru a atrage turiști internaționali.