Europa confruntată cu o criză energetică fără precedent
Europa se află în fața unei crize energetice fără precedent, cauzată de turbulențele din Orientul Mijlociu și de schimbările dramatice de la Strâmtoarea Ormuz. După ce inițial au refuzat apelul lui Donald Trump pentru ajutor, cinci țări-lider din Europa — Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Marea Britanie — au anunțat într-o declarație comună cu Japonia că vor lua măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice și sunt pregătite să se alăture eforturilor de asigurare a trecerii în siguranță a navelor prin strâmtoare.
Declarația celor șase țări, din care cinci sunt membre ale G7, condamnă ferm atacurile Iranului și solicită Teheranului să-și înceteze imediat acțiunile. Țările cer un moratoriu general asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gazifere din Golf. Comunicatul promite colaborare cu anumite țări producătoare de energie pentru a crește producția și a stabiliza piețele, precum și eliberarea rezervelor strategice de petrol.
Paralizarea aproape totală a Strâmtorii Ormuz de către Iran, prin care tranzitează o cincime din producția mondială de petrol și gaz natural lichefiat, a dus la o creștere semnificativă a prețului hidrocarburilor, având un impact economic global. Agenția Internațională a Energiei (AIE) a eliberat 400 de milioane de barili din rezervele sale strategice pentru a calma piețele și a anunțat că este pregătită să deblocheze și mai multe stocuri. O reuniune de criză a Organizației Maritime Internaționale (OMI) are loc la Londra, cu scopul de a găsi măsuri pentru asigurarea securității în strâmtoare, unde 20.000 de marinari sunt blocați pe aproximativ 3.200 de nave.
Regatul Unit lucrează la un plan cu parteneri din Europa, Golf și Statele Unite pentru a restabili traficul maritim. Iran a autorizat trecerea câtorva nave din țări considerate aliate, dar a avertizat că va bloca navele din țări considerate ostile. Situația se agravează cu atacurile asupra Qatarului, unde QatarEnergy, compania de stat, avertizează că ar putea suspenda contractele de furnizare de energie, inclusiv către țări europene. Producția totală de gaz natural lichefiat a fost redusă cu 17%, iar distrugerile provocate de atacurile iraniene se ridică la 12,8 milioane de tone anual.
Revenirea la normal ar putea dura între trei și cinci ani, în funcție de evoluția situației de securitate. Pierderile economice se estimează la aproximativ 20 de miliarde de dolari anual. QatarEnergy ia în considerare invocarea clauzei de forță majoră, care permite suspendarea contractelor în situații excepționale. Impactul nu se limitează doar la gazul lichefiat, ci afectează și alte produse precum gaz condensat și gaz petrolier lichefiat (GPL).
De asemenea, proiecte majore, evaluate la 26 de miliarde de dolari, dezvoltate în parteneriat cu companii internaționale, inclusiv ExxonMobil, sunt vizate. Reducerea producției ar putea afecta livrările către parteneri importanți, cum sunt Italia, Belgia, Coreea de Sud și China. QatarEnergy a avertizat că producția nu poate fi restabilită complet atât timp cât conflictul din regiune continuă. Criza energetică din Qatar riscă să amplifice criza energetică globală, în contextul în care GNL-ul qatarez este esențial pentru Europa și Asia.
Pe lângă aceste provocări, o rachetă iraniană a lovit complexul rafinăriei de petrol din Haifa, Israel, fără a provoca victime, dar generând pagube. Autoritățile israeliene au declarat că echipele de intervenție au fost trimise la fața locului pentru a evalua situația și a stinge incendiile izbucnite.
