Creșteri de prețuri explozive pentru bunuri, motorina se apropie de 15 lei
Prețul motorinei va rămâne ridicat pe tot parcursul anului 2026, chiar și în scenariul cel mai optimist. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că motorina va atinge pragul psihologic de 10 lei pe litru și va rămâne acolo, indiferent de evoluția conflictului din Iran. Potrivit analizei AEI, chiar dacă conflictul din Iran s-ar opri mâine și prețul petrolului ar scădea la nivelurile pre-conflict (87 USD/baril), motorina din România ar rămâne în jurul valorii de 9-10 lei pe litru până la finele anului.
Paradoxal, prețul ar putea continua să crească încă 3 săptămâni, depășind pragul psihologic de 10 lei pe litru, chiar și în scenariul optimist. Problema nu este doar conflictul geopolitic. Chisăliță explică faptul că structura fiscală a prețului carburantului în România este perversă: 32-38% din preț reprezintă costul efectiv al petrolului și rafinării, 30% din preț este acciza, 19% este TVA, iar restul reprezintă costuri de distribuție, logistică și marje comerciale. Rezultatul este că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitate. Aceasta înseamnă că, chiar dacă petrolul s-ar ieftini, statul continuă să câștige din TVA și accize, iar creșterea de preț la pompă nu se va opri.
Luna aprilie aduce un consum ridicat de motorină, odată cu intensificarea lucrărilor agricole. Cererea poate urca cu 40% peste media obișnuită. Fermierii din România consumă anual până la 2 miliarde de litri de motorină. La prețurile actuale, costurile devin greu de susținut pentru un sector deja fragil. Agricultura nu își permite să aștepte scăderea prețurilor, iar lucrările trebuie realizate la timp, altfel întreg sezonul agricol este pus în pericol. Riscul reducerii suprafețelor cultivate și limitării lucrărilor agricole este real, iar consecințele vor afecta întreaga economie.
Aurel Popescu, președintele Rompan (patronatul industriei morăritului și panificației), avertizează că prețul pâinii și al produselor de panificație din România ar putea crește cu până la 10% până la finele lunii martie. Scumpirea vine pe fondul majorării prețului la carburanți și lipsei de măsuri guvernamentale pentru protejarea industriei alimentare. Industria alimentară are 15-20% din cheltuielile energetice în totalul prețului de cost. Popescu declară: „Noi suntem cei care băgăm mâna în buzunarul cetățeanului. Noi deja contabilizăm plusurile de costuri care au apărut și foarte curând o să trebuiască să ieșim să facem ce trebuie.”
Scumpirea pâinii este posibilă cu un procent de „o cifră”, dar dacă motorina ajunge la 12-15 lei pe litru, datele problemei se schimbă radical. Rompan a propus Guvernului mai multe măsuri pentru a limita impactul asupra consumatorilor, printre care: reducerea accizelor și TVA pentru combustibil (măsură practică în toată Europa), acces la energie la preț de producător pentru industria alimentară (prin Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz) și scheme de sprijin similare celor destinate altor sectoare (tichete pentru industria alimentară, așa cum se acordă pentru agricultori și transportatori).
Totuși, Guvernul rămâne pasiv. Strategia actuală — așteptarea pasivă ca piața să se autoregleze — riscă să producă efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale obținute pe termen scurt. Paradoxal, statul este printre puținii care câștigă direct din această situație. Încasările din TVA cresc odată cu prețul carburanților, iar diferențele aparent mici pe litru se transformă, la nivel național, în sute de milioane de euro în plus la buget. Pe hârtie, pare un avantaj pentru finanțele publice. În realitate, este doar un câștig pe termen scurt. Pierderile economice generate de scăderea producției agricole, inflație și costuri mai mari în toate sectoarele pot depăși cu mult aceste venituri suplimentare.
Criza carburanților din 2026 nu este doar o problemă conjuncturală legată de conflictul din Iran. Este o problemă structurală a economiei românești: o fiscalitate perversă pe combustibil care face ca prețurile să rămână ridicate, indiferent de evoluția pieței internaționale. Fără intervenție guvernamentală, motorina va atinge 10-15 lei pe litru, pâinea se va scumpi cu 10%, agricultura va suferi, iar economia va intra într-o nouă fază de contracție. Statul câștigă pe termen scurt din TVA și accize, dar pierde mult mai mult pe termen lung din scăderea producției și a consumului.
