România riscă să piardă avantajul energetic regional
România se confruntă cu riscul de a pierde avantajul energetic regional din cauza lipsei capacității de stocare și a flexibilității, nu din cauza unei producții insuficiente de energie. În aprilie 2026, România a exportat energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 de euro pe megawatt-oră, dar a importat energie în orele de vârf de seară la prețuri ce au atins 250 de euro pe megawatt-oră. Această diferență semnificativă evidențiază o vulnerabilitate structurală a pieței energetice românești.
În aceeași lună, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au totalizat doar circa 5 milioane de euro. Aceasta ilustrează dezechilibrul dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă cumpărată în orele de vârf de consum. O parte din energia importată a fost intermediată de bateriile bulgărești, care permit stocarea și valorificarea energiei produse.
România dispune de aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, în timp ce Bulgaria are aproximativ 6.700 MW. Totuși, Bulgaria a investit mai mult în sisteme de stocare, având peste 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare. În contrast, România are doar 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare. Raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților regenerabile instalate este de aproximativ 6% în România, comparativ cu 30% în Bulgaria, oferind astfel Bulgariei o flexibilitate mult mai mare.
În ceea ce privește consumul mediu orar de vârf, raportul puterii instalate în baterii în România este de doar 7,5%, în timp ce în Bulgaria este de aproximativ 40%. Această diferență subliniază capacitatea superioară a sistemului bulgar de a gestiona fluctuațiile de producție și volatilitatea energiei regenerabile. De asemenea, majoritatea bateriilor din România sunt de tip Grid-Following, care nu pot stabiliza independent sistemul, în timp ce Bulgaria are deja un procent semnificativ de baterii de tip Grid-Forming, capabile să contribuie la stabilizarea rețelei electrice.
România produce multă energie regenerabilă, dar nu poate gestiona eficient surplusurile. Astfel, în orele de prânz, când producția solară este ridicată, prețurile scad, iar energia este exportată rapid. În schimb, seara, când consumul crește și producția solară dispare, România devine dependentă de importuri costisitoare. Această situație creează oportunități pentru țările care dispun de capacități de stocare, cum ar fi Bulgaria, care își îmbunătățește astfel poziția pe piața regională.
Fără o capacitate de stocare suficientă, România riscă să-și transforme avantajul strategic în vulnerabilitate structurală. În noua economie a energiei, succesul nu mai depinde doar de cantitatea de energie produsă, ci de abilitatea de a gestiona inteligent utilizarea acesteia. În timp ce România continuă să investească în capacități de producție, Bulgaria demonstrează că o abordare inteligentă și flexibilă a sistemului energetic este esențială pentru a rămâne competitivă pe piața regională.
