România a intrat oficial în recesiune tehnică
România a intrat în recesiune tehnică, conform Institutului Național de Statistică (INS), după ce economia a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv. În trimestrul IV din 2025, contracția a fost de aproape 2%. Surse din piață indică faptul că aceste cifre sunt alarmante, iar se estimează că și în primul trimestru din 2026 va continua scăderea economică. Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, cu 1,9% mai mic comparativ cu trimestrul III 2025.
Comparativ cu aceleași perioade din anul 2024, PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,1% pe seria brută, dar o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a fost recalculată, iar aceste diferențe sunt semnificative, subliniind o contracție care nu mai poate fi interpretată doar ca o stagnare statistică.
Conform INS, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de contracție economică. Aceasta nu înseamnă neapărat o „criză”, ci reflectă o scădere a producției și vânzărilor, ceea ce determină firmele și populația să fie mai prudente în cheltuieli. Dimensiunea scăderii de aproape 2% indică o frânare economică profundă, cu efecte negative asupra încrederii consumatorilor.
Mai mulți analiști au avertizat despre riscurile unei recesiuni tehnice în contextul consumului și al consolidării fiscale, chiar dacă rezultatul pe ansamblul anului ar putea rămâne marginal pozitiv, în funcție de investiții și exporturi. Corecția deficitelor are un impact semnificativ asupra cererii interne, iar premierul Ilie Bolojan a recunoscut că măsurile de ajustare economică produc o contracție, dar a subliniat că scopul este ca aceasta să nu se prelungească.
Comisia Europeană a prognozat o creștere economică redusă, pe fondul consolidării fiscale, care afectează consumul privat și public. Inflația continuă să fie un factor de presiune, iar economia este susținută în principal de investiții și de cheltuieli legate de PNRR, precum și de o contribuție mai bună a exporturilor nete.
În această perioadă, consumul a scăzut semnificativ, conform Asociației CFA România, care a subliniat riscul ca această tendință să se reflecte în PIB, inclusiv în trimestrul IV. O recesiune tehnică se traduce, de obicei, printr-o perioadă în care circulația banilor devine mai lentă, companiile devin mai prudente în angajări și cheltuieli, iar concedierile devin o realitate în anumite sectoare.
Declarațiile premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a reacționat la anunțul INS privind recesiunea tehnică, afirmând că PIB-ul României a scăzut în ultimele trimestre ale anului 2025, dar a subliniat o creștere economică de 0,6%. El a explicat că această creștere a avut loc în contextul schimbării rapide a modelului economic, de la unul bazat pe deficit și consum la un model bazat pe investiții și disciplină bugetară.
Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică este un cost necesar în tranziția către o economie mai solidă și competitivă. El a comparat anii 2024 și 2025, subliniind că în 2024, stimulul fiscal a generat o creștere economică modestă, în ciuda unui deficit bugetar ridicat, iar în 2025, după o corecție fiscală, creșterea economică a rămas similară, susținută de investiții reale.
Premierul a concluzionat că consolidarea fiscală este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă, chiar dacă aceasta presupune o perioadă de contracție economică temporară. El a declarat că România nu traversează o criză, ci o corecție economică necesară pentru a obține o economie mai stabilă și prosperă pe termen lung.
