Spre prăpastia financiară? Nazare: „Ratingul nostru este în pericol, cu o viziune sumbră”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a tras un semnal de alarmă după ce S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt. Decizia a fost luată în afara calendarului anunțat la începutul anului, fiind motivată de dizolvarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României.
Nazare a subliniat că, deși reconfirmarea ratingului în contextul politic incert este un aspect îmbucurător, aceasta atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de România. Ministrul a avertizat că poziția ratingului este vulnerabilă, cu o perspectivă negativă, iar menținerea traiectoriei de ajustare și absorția fondurilor europene prin PNRR, SAFE și fondurile de coeziune sunt necesare pentru păstrarea gradului investițional.
S&P a notat că România a înregistrat o îmbunătățire a performanței fiscale în prima parte a anului 2026, pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în 2025 și al creșterii veniturilor bugetare. Deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru stabilizarea finanțelor publice. Agenția estimează că deficitul bugetar va fi de 6,25% în acest an, un nivel foarte ridicat comparativ cu cele înregistrate în Europa.
Perspectiva negativă reflectă opinia agenției privind menținerea riscurilor ridicate în următoarele 6-12 luni în ceea ce privește implementarea consolidării finanțelor publice ale României și reducerea deficitelor externe. Următoarea publicare programată de către agenție privind ratingul suveran al României este 2 octombrie 2026. Conform analizei S&P, România s-ar putea confrunta cu o retrogradare în trei situații critice: blocarea reformelor pentru reducerea deficitului bugetar, incapacitatea de a accesa banii europeni și factori externi, precum criza din Iran și potențiala creștere continuă a prețului petrolului.
Adrian Codîrlașu, președintele asociației CFA România, a avertizat că o eventuală retrogradare a ratingului de țară al României de către agenția S&P în categoria junk ar arunca economia într-o criză financiară severă și ar adânci recesiunea. El a amintit că un scenariu similar a avut loc în trecut, cu efecte devastatoare, România fiind retrogradată în categoria junk în 2008, moment ce a marcat începutul crizei financiare din țară.
În mod paradoxal, Codîrlașu a explicat că actualul context de blocaj politic oferă o protecție temporară, deoarece forțează respectarea unui buget strâns. Totuși, pericolul major apare odată cu instalarea unui nou executiv. El a declarat: „Situația actuală e chiar mai bună pentru că avem un buget care presupune anumite cheltuieli destul de strânse și, în lipsa altui Guvern, se urmează automat acest buget care, prin definiție, va menține redus deficitul bugetar. Riscul îl văd în caz că din acest scandal politic rezultă un Guvern care dă drumul din nou la cheltuieli și iar crește deficitul bugetar. În cazul acela, riscul e foarte mare să intrăm în categoria junk.”
S&P notează că situația politică recentă, caracterizată de dizolvarea coaliției guvernamentale, poate crea provocări pe termen scurt. Agenția apreciază că există premise pentru menținerea stabilității instituționale, notând că există un consens politic larg privind necesitatea continuării reformelor și consolidării fiscale, inclusiv adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027. Factorii care ar putea conduce la un downgrade sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027 sau un acces limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027, ceea ce ar limita perspectivele de creștere ale economiei și ar amplifica riscurile balanței de plăți. O retrogradare a ratingului ar putea fi, de asemenea, analizată în scenariul unor presiuni externe crescute, respectiv o evoluție nefastă și de durată manifestată pe piața energiei ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, cu implicații directe privind așteptările inflaționiste.