O simplă pungă de chipsuri îți poate afecta grav mintea
Consumul frecvent de alimente ultra-procesate nu mai este asociat doar cu probleme metabolice sau cardiovasculare. Un nou val de cercetări sugerează că efectele ar putea fi mult mai profunde, afectând inclusiv funcțiile cognitive și capacitatea de concentrare.
Un studiu realizat de cercetători de la Monash University a analizat obiceiurile alimentare a peste 2.000 de adulți de vârstă mijlocie, urmărind legătura dintre dietă și performanța cognitivă. Concluziile ridică semne de întrebare serioase: persoanele care consumau mai multe alimente ultra-procesate prezentau o atenție mai scăzută și indicii mai ridicați asociați riscului de demență.
Potrivit cercetării, chiar și o creștere relativ modestă, echivalentul unei pungi de chipsuri pe zi, a fost corelată cu o scădere măsurabilă a capacității de concentrare. Mai exact, pentru fiecare creștere cu 10% a ponderii alimentelor ultra-procesate în dietă, participanții au obținut scoruri mai slabe la testele de atenție și viteză de procesare.
Ce înseamnă, însă, „ultra-procesat”?
Deși nu există o definiție universal acceptată, aceste produse sunt în general caracterizate printr-o listă lungă de ingrediente și includ adesea substanțe care nu se regăsesc într-o bucătărie obișnuită: aditivi, conservanți, coloranți sau arome artificiale. Exemplele tipice includ băuturile carbogazoase, snacks-urile ambalate, produsele de patiserie industriale sau mesele gata preparate.
Explicațiile biologice nu sunt încă pe deplin clare, însă cercetătorii indică mai mulți factori potențiali. Procesarea intensivă poate elimina nutrienți esențiali, în timp ce adaugă compuși chimici care ar putea afecta creierul. Printre aceștia se numără acrilamida, formată în timpul gătirii la temperaturi ridicate, sau substanțe precum ftalații și bisfenolii, care pot ajunge în alimente în timpul procesării industriale.
Aceste substanțe sunt suspectate că pot contribui la apariția unor leziuni la nivelul vaselor de sânge din creier, afectând fluxul sanguin și, implicit, funcțiile cognitive. Chiar dacă studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, asocierea observată rămâne relevantă, mai ales în contextul în care aceste produse ocupă o pondere tot mai mare în dieta modernă.
Interesant este că efectele negative asupra atenției au fost observate indiferent de restul dietei. Cu alte cuvinte, chiar și persoanele care, în general, mănâncă sănătos nu sunt complet protejate dacă includ frecvent alimente ultra-procesate.
Totuși, interpretarea acestor rezultate necesită prudență. Categoria alimentelor ultra-procesate este extrem de largă și eterogenă. Unele produse pot avea avantaje nutriționale, de exemplu, conținut redus de grăsimi sau adaos de proteine, ceea ce complică evaluarea globală a impactului lor asupra sănătății.
