Schimbările sugerate în Regulamentul de Racordare ar putea determina scumpiri și repercusiuni economice în lanț
Modificările propuse la Regulamentul de Racordare pot genera creșteri ale prețurilor la energie și efecte economice în lanț, avertizează Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA). Aceste schimbări ar putea duce la reducerea numărului de locuri de muncă din sector și la scăderea veniturilor la bugetele locale, pe fondul încetinirii investițiilor în noi capacități de producție.
În ultimii ani, dezvoltarea accelerată a investițiilor în sectorul energetic a dus la o creștere considerabilă a numărului de avize tehnice de racordare (ATR) emise. Începând cu anul 2022, au fost puse în funcțiune peste 5,5 GW de capacități fotovoltaice și eoliene, care acoperă între 40% și 50% din producția de energie electrică în timpul zilei. Totuși, există un număr semnificativ de ATR-uri care nu se vor materializa, provocând o încărcare „scriptică” a rețelei.
Industria a recunoscut nevoia unui mecanism de filtrare care să descurajeze proiectele speculative, propunând, încă din 2019, măsuri precum garanții pentru emiterea ATR-ului, implementate abia în 2024. De asemenea, au fost sugerate măsuri precum încetarea automată a valabilității avizului de racordare dacă proiectul nu obține autorizațiile necesare în termenul stabilit, idee preluată ulterior de ANRE.
În forma actuală, proiectul de reglementare impune condiții atât de restrictive încât afectează inclusiv investițiile cu șanse reale de implementare. Întârzierile în procesele de avizare, cauzate de constrângerile instituționale sau capacitatea administrativă limitată, afectează frecvent dezvoltarea proiectelor. De exemplu, obținerea avizului de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru turbinele eoliene are termene de depunere care încep abia din iunie 2027.
Reprezentanții RPIA și RWEA solicită adoptarea unui regulament coerent și echilibrat, care să filtreze în mod real proiectele speculative, să reflecte realitățile din teren, să susțină investițiile și să contribuie la accelerarea tranziției energetice. Aceștia subliniază importanța menținerii unui cadru predictibil și competitiv în România: „Nu este justificată o abordare în care toți investitorii sunt tratați ca potențiali speculanți. Energia regenerabilă este singura din sector care a livrat și continuă să livreze la scară capacități noi în ultimii ani.”
Estimările industriei indică faptul că, în faza de avizare, au fost investite peste 700 de milioane de euro în dezvoltarea proiectelor energetice, generând efecte economice pe orizontală, susținând lanțuri valorice extinse, de la servicii de consultanță și inginerie până la furnizori și producători locali. În prezent, sectorul energetic are peste 70.000 de angajați cu normă întreagă, iar pentru atingerea țintelor asumate prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice – peste 10 GW în energie fotovoltaică și 7 GW în energie eoliană – numărul acestora ar trebui să depășească 100.000 până în 2030.
Într-un context marcat de presiuni economice și geopolitice, precum și de obiective ambițioase de decarbonizare, menținerea predictibilității cadrului de reglementare este esențială. Un precedent similar a fost înregistrat după anul 2013, când sectorul energetic a traversat o perioadă de stagnare de aproape un deceniu, cu efecte semnificative asupra atractivității investiționale a României.
Un blocaj în dezvoltare ar duce la mai puține locuri de muncă, venituri mai mici la bugetele locale și o presiune crescută asupra prețurilor la energie. Capacitățile din surse regenerabile, cele mai competitive ca preț, sunt esențiale pentru stabilizarea costurilor, așa cum indică exemplele din Spania și Portugalia. Fiecare MW instalat contează în contextul actual, iar modificările propuse riscă să compromită obiectivele de tranziție energetică și stabilitate economică a României.
