Europa își pierde interesul pentru inițiativă: Ivan (Energie) a avansat în SUA Coridorul Vertical
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a reprezentat oficial România la Transatlantic Gas Security Summit de la Washington, unde a semnat o declarație comună cu reprezentanți ai Statelor Unite și ai mai multor state din Europa Centrală și de Est pentru consolidarea securității aprovizionării cu gaze naturale în regiune. Proiectul strategic „Coridorul Vertical” devine tot mai concret, având implicații geopolitice și economice semnificative pentru această parte a Europei.
Coridorul Vertical este un proiect regional care leagă rețelele de gaze din sudul Europei de cele din centrul continentului, pe direcția Grecia – Bulgaria – România – Ungaria, cu posibilitate de extindere spre Slovacia și Ucraina. Acesta funcționează ca o „autostradă” de conducte existente și modernizate, permițând gazelor să circule de la sud la nord, în loc de est spre vest, cum se întâmpla tradițional. Gazele pot ajunge în regiune din terminalele de gaz natural lichefiat din Grecia, fiind aduse pe mare din state precum SUA sau Qatar, precum și din zona Mării Caspice, din Azerbaidjan. De asemenea, coridorul poate transporta gaz extras din Marea Neagră sau din alte surse europene, facilitând schimburile între statele din regiune.
Ministrul Ivan a subliniat că, dacă proiectul Coridorului Vertical este dus la capăt, companiile românești ar putea obține venituri suplimentare anuale de până la 500 de milioane de euro. Estimările avansate de oficial sunt cuprinse între 250 și 500 de milioane de euro anual, ceea ce ar reprezenta un aport semnificativ la economia națională. Aceste cifre reflectă rolul strategic pe care România îl poate juca ca țară de tranzit pentru gazele care se deplasează din sud spre nord, dar și oportunitatea de a beneficia de prețuri mai reduse ale gazelor pentru consumatorii și producătorii locali.
Importanța proiectului este legată de vulnerabilitățile expuse în crizele energetice din 2006, 2009, 2014 și după 2022. Dependența de o singură sursă nu este o opțiune viabilă pentru securitatea energetică regională. Diversificarea rutelor și integrarea regională sunt esențiale pentru stabilitatea economică și puterea de negociere mai mare în relațiile cu furnizorii externi. Declarația comună semnată de România în cadrul summitului transatlantic promovează diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare cu gaze, întărind interconectările regionale între statele din Europa Centrală și de Est, precum și cooperarea transatlantică în domeniul securității energetice.
Potrivit ministrului Ivan, „energia nu mai e doar despre resurse, ci despre putere economică, competitivitate și independență strategică”. România își consolidează astfel poziția de hub regional, cu beneficii directe pentru economie și pentru firmele românești. Alinierea cu Statele Unite în această inițiativă întărește dimensiunea geopolitică a proiectului, poziționând România și regiunile vecine mai departe de dependența energetică față de Rusia, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
Totuși, Uniunea Europeană nu pare să se angajeze într-o discuție referitoare la ridicarea restricțiilor de finanțare a infrastructurii de gaze naturale. Surse din cadrul Comisiei Europene au declarat că UE nu intenționează să finanțeze noi proiecte de gaze fosile, considerând rețeaua deja suficient de dezvoltată, iar actualul cadru TEN-E exclude un astfel de sprijin. Asistența Comisiei este în principal de ordin normativ și instituțional, nu financiar. Prioritatea strategică a UE rămâne inversarea fluxului Coridorului Transbalcanic, nu al Coridorului Vertical în ansamblu.
Conducta Trans-Balkan este axa prin care gazul rusesc a ajuns timp de decenii prin Ucraina spre sudul Europei, în Bulgaria și Grecia și la est în Turcia. Din 2020, odată cu funcționarea TurkStream, aceasta a fost practic inactivă. UE a inclus acest sistem de conducte în cele opt autostrăzi energetice, cu funcționare în flux invers, trimițând gaz din sud spre nord. Același sistem formează și „coloana vertebrală” a Coridorului Vertical, care pornește din Grecia și nu din Turcia, ca în cazul Coridorului Transbalcanic. Coridorul Vertical limitează influența Turciei în regiune, spre deosebire de cel transbalcanic, prin care Turcia poate trimite gaze către Europa de Est de la cele cinci terminale GNL pe care le are în funcțiune. Dimpotrivă, Coridorul Vertical consolidează geopolitic Grecia și rolul acesteia în regiune față de Turcia, ceea ce generează și presiuni guvernamentale asupra UE pentru a prioritiza acest proiect.
