Recuperare timidă și plină de incertitudini: Economia se zbate în stagnare, iar consumul a înregistrat o cădere abruptă
Economia românească se confruntă cu o criză de consum fără precedent. Vânzările cu amănuntul au înregistrat în 2025 un avans de doar 0,2%, o scădere dramatică comparativ cu creșterea de 8,6% din 2024. Românii și-au redus cheltuielile în mod drastic, renunțând la produse esențiale și la achiziții majore, într-un context de inflație galopantă și salarii reale în scădere.
Pe segmente, situația este și mai alarmantă. Vânzările de produse alimentare au stagnat în decembrie 2025 față de luna precedentă, dar au scăzut cu 3% comparativ cu decembrie 2024. Aceasta înseamnă că românii cheltuiesc mai puțin chiar și pe mâncare, un indicator sigur al presiunii economice extreme. Vânzările de produse nealimentare au crescut ușor cu 0,1% lunar, dar au consemnat un declin anual de 2,3%. Aceasta reflectă renunțarea la achiziții de îmbrăcăminte, electronice, mobilier și alte bunuri care nu sunt strict necesare. Singurul segment cu evoluție pozitivă a fost vânzarea de combustibili pentru autovehicule, cu un avans de 2,6% lunar și 3,2% anual, probabil datorat creșterii prețurilor, nu volumului de consum.
Cea mai îngrijorătoare cifră este cea a încrederii consumatorilor. În ianuarie 2026, indicatorul încrederii a atins un minim istoric de -34,6, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, depășind chiar și valorile din perioada pandemiei COVID-19. Aceasta nu este doar o cifră statistică, ci un semnal clar că românii au pierdut încrederea în viitorul economic și nu mai sunt dispuși să cheltuie. Sondajele indică un pesimism accentuat privind situația economică și intenții de achiziții majore reduse la minimum. Oamenii se gândesc de două ori înainte de orice cumpărătură, iar temerile privind pierderea locurilor de muncă și scăderea puterii de cumpărare sunt omniprezente. Managerii din comerț confirmă trendul negativ, raportând o scădere a activității și perspective pesimiste pentru perioada următoare. Indicatorul de încredere în comerț a coborât de la -1,3 în decembrie la -2,1 în ianuarie 2026, o deteriorare rapidă care semnalează că sectorul retail se confruntă cu o criză structurală.
Piața muncii reflectă deteriorarea contextului economic. Rata medie a șomajului a urcat la 6% în 2025, față de 5,5% în anul anterior. Creșterea salariilor reale a devenit negativă în a doua jumătate a anului, ajungând la -4,2% în noiembrie. Aceasta înseamnă că, deși unii oameni au primit creșteri nominale de salariu, puterea lor de cumpărare a scăzut din cauza inflației. Temerile privind pierderea locurilor de muncă continuă să crească, iar indicatorul așteptărilor de ocupare a forței de muncă a scăzut sub pragul de 100, un nivel rar întâlnit de la începutul pandemiei COVID-19. Oamenii sunt speriați și prudenți în cheltuielile lor.
România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, urmată de Slovacia și Estonia. Prețurile la alimente, energie și servicii au crescut exponențial, erodând puterea de cumpărare a românilor. Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 la 9,6% și estimează o reducere semnificativă până la 3,7% la finalul lui 2026. Cu toate acestea, chiar și cu o scădere la 3,7%, inflația va rămâne ridicată și va continua să afecteze puterea de cumpărare a românilor.
Pentru 2026, economiștii anticipează o redresare a pieței, cu o creștere estimată a vânzărilor cu amănuntul de 3,2%. Totuși, consumul privat este așteptat să rămână slab în prima parte a anului, din cauza scăderii salariilor reale. O posibilă îmbunătățire ar putea surveni în a doua jumătate a anului, odată cu temperarea inflației. Cu toate acestea, această prognoză pare optimistă în contextul actual. Încrederea consumatorilor este la un minim istoric, piața muncii se deteriorează, și salariile reale sunt în scădere. Chiar și dacă inflația scade, oamenii vor avea nevoie de timp pentru a-și reconstrui încrederea și pentru a reveni la obiceiurile de consum anterioare.
