Furtună perfectă pentru afaceri: În 2025, aproape 150.000 de companii au dat faliment. Mediul privat se confruntă cu o criză severă
Efectele austerității se resimt tot mai puternic în economia României. În anul 2025, peste 144.000 de companii au dispărut din mediul de afaceri românesc, în contextul în care Guvernul a majorat taxele și a implementat măsuri de restricție bugetară. Cifrele sunt alarmante și semnalează o criză profundă în sectorul privat. Comparativ cu anul anterior, numărul firmelor radiate, dizolvate sau care și-au suspendat activitatea a crescut cu 9%, ceea ce reprezintă o diferență de 12.000 de firme în plus care au ajuns în această situație critică.
În prima lună din 2026, deja s-au deschis 500 de dosare de insolvență, indicând că criza nu s-a oprit la sfârșitul anului 2025, ci continuă să se adâncească. Analizând datele, se observă că anumite sectoare sunt mai afectate decât altele. Construcțiile, comerțul, restaurantele și comerțul cu alimente sunt în prim-plan, cu o dublare a dosarelor de insolvență. Aceste sectoare, fundamentale pentru economia locală, se confruntă cu o presiune fără precedent din cauza creșterii exponențiale a costurilor cu energia, materiile prime și forța de muncă.
Stelică Fudulea, vicepreședinte IMM România, a declarat că numărul de firme radiate „a crescut alarmant” în urma măsurilor implementate în ultimele șase luni ale anului 2025. Deși au existat și înființări de firme noi, declinul net este clar rezultatul politicilor recente. „Mediul de afaceri nu se mai simte în siguranță și nu se mai simte confortabil cu noile taxe care au crescut în ultimele șase luni”, a spus Fudulea, subliniind o evaluare devastatoare a încrederii în economie și în capacitatea Guvernului de a susține sectorul privat.
Firmele românești se confruntă cu o combinație letală de factori: majorări rapide de taxe și impozite fără perioadă de tranziție, creșterea costurilor cu energia și materiile prime, inflație persistentă care erodează puterea de cumpărare, incertitudine legislativă și politică, precum și lipsa de predictibilitate în mediul de afaceri. Acești factori au creat o situație în care multe firme nu mai pot funcționa profitabil și sunt forțate să se închidă.
În ceea ce privește măsurile necesare pentru a susține mediul economic, Fudulea a menționat că este nevoie de debirocratizare, prin simplificarea procedurilor administrative și reducerea sarcinilor birocratice. Totuși, măsurile actuale par să meargă în direcția opusă, iar creșterea taxelor și a restricțiilor bugetare nu face decât să agraveze situația.
Dacă tendința din 2025 continuă și în 2026, economia românească se confruntă cu o criză structurală. Pierderea a 144.000 de firme într-un singur an reprezintă un semnal de alarmă că ceva fundamental nu funcționează în politica economică a Guvernului. Firmele care rămân în picioare sunt sub presiune extremă, iar angajații lor se confruntă cu riscul pierderii locurilor de muncă. Consumatorii se confruntă cu prețuri mai mari și cu o ofertă mai redusă de servicii și produse. Economia României are nevoie de o schimbare drastică de curs, deoarece măsurile de austeritate, gândite pentru a stabiliza finanțele publice, au avut efectul opus: au destabilizat economia privată și au creat o criză de încredere în mediul de afaceri.
