Virus uitat timp de decenii, legat de cancer și scleroză multiplă! Descoperirile cercetătorilor
Un virus pe care majoritatea oamenilor îl poartă fără să știe ar putea sta la baza unor boli grave, de la cancer la scleroză multiplă. Este vorba despre virusul Epstein–Barr (EBV), unul dintre cei mai răspândiți agenți patogeni umani. Cercetătorii americani anunță acum un pas important înainte: dezvoltarea unor anticorpi monoclonali capabili să blocheze infectarea.
Un virus comun, cu efecte rare, dar severe
Virusul Epstein–Barr infectează peste 95% dintre adulți la nivel global. Majoritatea persoanelor se infectează în copilărie sau adolescență, uneori fără simptome, alteori cu manifestări ușoare precum febră, oboseală sau mononucleoză infecțioasă.
Odată intrat în organism, EBV nu mai dispare, rămânând latent pe viață în celulele sistemului imunitar, în special în limfocitele B. De peste 50 de ani, EBV este recunoscut drept primul virus demonstrat ca având legătură directă cu apariția unor tipuri de cancer, fiind clasificat drept agent cancerigen de grup 1 și asociat cu anumite limfoame, carcinom nazofaringian și alte tipuri de cancere hematologice.
În ultimul deceniu, dovezile științifice au consolidat și legătura dintre EBV și scleroza multiplă, o boală neurologică autoimună severă, caracterizată prin distrugerea tecii de mielină a neuronilor.
Cum funcționează noua strategie de blocare a virusului
Studiul recent a fost realizat de o echipă de la Fred Hutchinson Cancer Center din Statele Unite. Cercetătorii au identificat anticorpi monoclonali complet umani care împiedică virusul Epstein–Barr să pătrundă în celulele sistemului imunitar.
Pentru a evita reacțiile adverse și a obține anticorpi cât mai compatibili cu organismul uman, echipa a utilizat un model de șoarece modificat genetic, capabil să producă anticorpi umani. Au fost țintite două proteine-cheie de la suprafața virusului: gp350, responsabilă de atașarea virusului de celulele umane, și gp42, esențială pentru fuziunea virusului cu celula gazdă.
Cercetătorii au identificat doi anticorpi eficienți împotriva gp350 și opt împotriva gp42. În etapa finală a experimentului, un anticorp anti-gp42 a prevenit complet infecția cu EBV la șoareci cu sistem imunitar umanizat, expuși deliberat la virus, în timp ce un anticorp anti-gp350 a oferit protecție parțială. Rezultatul este considerat un moment de cotitură, deoarece pentru prima dată s-a demonstrat experimental blocarea infectării cu EBV.
De ce este atât de importantă această descoperire
În prezent, nu există terapii aprobate care să prevină infectarea sau reactivarea virusului Epstein–Barr, ceea ce este critic pentru pacienții imunocompromiși. În Statele Unite, peste 128.000 de persoane trec anual prin transplant de organe sau de măduvă osoasă, iar reactivarea EBV poate duce la tulburări limfoproliferative post-transplant, o formă agresivă de limfom, adesea fatală dacă nu este controlată.
Blocarea viremiei EBV ar putea reduce semnificativ riscul de limfom post-transplant, permite menținerea tratamentelor imunosupresoare necesare supraviețuirii grefei și scădea complicațiile severe la pacienții vulnerabili.
Copiii și gravidele, categorii vulnerabile
Riscul asociat virusului Epstein–Barr este mai mare la copiii supuși transplantului, deoarece o proporție importantă dintre ei nu a fost expusă anterior virusului și nu au imunitate. În plus, cercetările sugerează că anumite procese declanșate de EBV pot influența dezvoltarea neurologică, ceea ce a dus la un interes crescut pentru prevenție în rândul femeilor tinere și al pacienților pediatrici.
Legătura tot mai clară cu scleroza multiplă
Una dintre cele mai îngrijorătoare asocieri este cea dintre EBV și scleroza multiplă. Studii recente arată că, după infectarea cu virusul Epstein–Barr, limfocitele B pot deveni hiperactive și migrează în creier, declanșând inflamație și atrăgând limfocitele T, amplificând răspunsul imun. Acest proces duce la distrugerea tecii de mielină, caracteristică sclerozei multiple.
În experimente, eliminarea limfocitelor B cu medicamente deja utilizate în practică a redus semnificativ inflamația cerebrală, susținând ipoteza că blocarea precoce a EBV sau a celulelor infectate ar putea preveni sau încetini evoluția bolii.
Ce urmează
Centrul Fred Hutch a depus cereri pentru protejarea proprietății intelectuale asupra anticorpilor descoperiți și colaborează cu parteneri academici și industriali pentru dezvoltarea unei terapii. Pașii următori includ testarea siguranței la voluntari sănătoși, studii clinice pe pacienți cu risc crescut și evaluarea eficienței pe termen lung.
Deși cercetarea este încă într-o etapă incipientă, descoperirea marchează un moment esențial. Pentru prima dată, oamenii de știință au demonstrat că virusul purtat de aproape toată populația poate fi blocat înainte să provoace daune majore. Această strategie ar putea reprezenta începutul unei noi ere în prevenția și tratamentul bolilor asociate cu EBV pentru milioane de pacienți afectați direct sau indirect.
