Trump și Coaliția Navală: Aliații se dezic de Strâmtoarea Ormuz
Administrația Trump se confruntă cu un eșec diplomatic major în formarea unei coaliții internaționale pentru securizarea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă esențială pentru transportul petrolului, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel global. După ce a solicitat ajutorul statelor membre NATO și aliaților din Pacific, Trump s-a lovit de refuzuri sistematice, iar conflictul cu Iranul riscă să se prelungească.
Trump a cerut unui număr de șapte țări să trimită nave de război pentru a menține deschisă Strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, răspunsurile au fost dezamăgitoare pentru Washington. Franța, Germania, Australia și Japonia au refuzat să participe la operațiuni militare în regiune, iar China a adoptat o poziție prudentă. În acest context, Trump a amenințat cu amânarea vizitei sale la Beijing. De asemenea, Coreea de Sud analizează propunerea, în timp ce Marea Britanie rămâne reticentă, premierul britanic Keir Starmer afirmând că Regatul Unit nu se va lăsa „antrenat într-un război mai vast”.
NATO a respins cererea de implicare militară, subliniind că misiunea de securizare a Strâmtorii Ormuz nu va fi o misiune NATO, ci o alianță de parteneri. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că NATO este o alianță de apărare a teritoriului membrilor săi, iar ministrul de externe german Johann Wadephul a afirmat că Germania nu va fi o parte activă a acestui conflict. Franța a menționat că mai multe țări europene și asiatice intenționează să organizeze o misiune comună de asigurare a securității, dar doar după încheierea războiului.
România a acceptat utilizarea unor baze militare de pe teritoriul său pentru operațiuni legate de conflictul din Iran, dar a subliniat că discuția despre implicarea NATO trebuie să se bazeze pe misiunea fundamentală a alianței. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că administrația este „în dialog” cu unele țări și se așteaptă ca China să fie un partener constructiv în redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dar nu s-au făcut promisiuni concrete.
Confruntată cu eșecul diplomatic, administrația Trump a decis să escaladeze răspunsul militar. Pentagonul a anunțat trimiterea Unității 31 Expediționare a Infanteriei Marine, cunoscută sub numele de „Forța 911”, care este deja în drum spre zona de conflict și va ajunge în aproximativ două săptămâni. Aceasta include aproximativ 2.200 de pușcași marini și marinari, specializați în operațiuni complexe, având sprijin aerian asigurat de avioane de vânătoare de ultimă generație.
Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran a generat perturbări majore în aprovizionare și a dus la o creștere rapidă a prețurilor energiei, cu prețul petrolului depășind 100 de dolari pe baril. Agenția Internațională pentru Energie a anunțat cea mai mare acțiune colectivă din istorie de eliberare a stocurilor de urgență, cu aproape 412 milioane de barili puși pe piață.
Administrația Trump a subestimat atât capacitatea Iranului de a răspunde militar, cât și consecințele economice ale conflictului. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major al SUA, a avertizat că o intervenție militară ar putea determina Iranul să blocheze Strâmtoarea Ormuz. Estimările inițiale ale oficialilor americani preconizau că operațiunea militară ar putea să se încheie la începutul lunii aprilie, însă conflictele și atacurile asupra Iranului ar putea continua până în septembrie.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a recunoscut că intensitatea reacției iraniene a surprins Washingtonul, iar analiștii avertizează că Statele Unite s-ar putea confrunta cu un conflict prelungit, având efecte majore asupra securității regionale și asupra economiei globale. Conflictul din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză alimentară globală, iar strategia inițială bazată pe o victorie rapidă ar putea transforma conflictul într-un război mult mai lung și costisitor decât anticipa Washington.