Trump reduce intensitatea conflictului cu Iranul, descriindu-l ca pe un „simplu ocol”
Războiul cu Iranul, considerat de Donald Trump drept „un mic ocol”, începe să afecteze din ce în ce mai mult nervul public din SUA și piețele globale. Președintele american își apără performanța economică și justifică operațiunea militară prin riscul nuclear, însă sondajele arată o creștere a nemulțumirii interne. În același timp, un anunț al Teheranului referitor la Strâmtoarea Ormuz a dus la o scădere bruscă a prețurilor petrolului: Brent a scăzut cu 10%, iar WTI cu 10,5%.
La un eveniment în Las Vegas, Trump a încercat să transmită că economia americană „doborâște recorduri”, în ciuda „micului ocol” prin Iran. El a afirmat că intervenția a fost necesară pentru a preveni „lucruri rele, lucruri cu adevărat rele”, în contextul temerilor legate de dezvoltarea unei arme nucleare de către Iran.
Cu toate acestea, justificările sale nu mai sunt convingătoare pentru o parte tot mai mare a electoratului. Un sondaj Ipsos, realizat între 10 și 12 aprilie pe un eșantion de peste 1.000 de americani, arată că 51% dintre respondenți consideră că operațiunea militară împotriva Iranului „nu a meritat”, având în vedere costurile asociate. Doar 24% susțin contrariul. De asemenea, un alt sondaj publicat de Universitatea Quinnipiac arată că 65% dintre alegători îl învinovățesc pe Trump pentru creșterea recentă a prețurilor la benzină. În ceea ce privește gestionarea situației cu Iranul, 36% aprobă, iar 58% dezaprobă.
Tensiunea internă se suprapune peste volatilitatea energetică, unde fiecare declarație devine un instrument de presiune economică. Vineri, prețurile petrolului au scăzut după ce Iranul a anunțat redeschiderea „completă” a traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz pe durata armistițiului de zece zile dintre Liban și Israel. Declarația a fost făcută de ministrul iranian de externe, Seyed Abbas Araghchi, care a precizat că strâmtoarea va fi „complet deschisă” pentru tranzitul comercial pe durata restului perioadei de încetare a focului.
Efectul anunțului a fost imediat. Potrivit CNN, Brent, referința globală, a scăzut cu 10%, până la 89,2 dolari/baril, iar WTI, referința americană, cu 10,5%, până la 81,50 dolari/baril. După anunț, prețurile s-au tranzacționat la cele mai scăzute niveluri din ultimele cinci săptămâni. În același timp, acțiunile americane au crescut: Dow a urcat cu 745 de puncte (1,54%), S&P 500 a câștigat 0,9%, iar Nasdaq a crescut cu 1%.
Trump a reacționat public, într-o postare scrisă cu majuscule pe Truth Social, salutând anunțul Teheranului: „IRANUL TOCMAI A ANUNȚAT CĂ STRÂMTOAREA IRAN ESTE COMPLET DESCHISĂ ȘI ESTE GATA DE TRECEREA COMPLETĂ. MULȚUMESC!”. Totuși, mesajul a venit cu o nuanță care păstrează conflictul deschis: președintele american a subliniat că blocada impusă de SUA navelor și porturilor iraniene va rămâne „pe deplin în vigoare”, în ciuda redeschiderii strâmtorii pentru traficul maritim.
În esență, tabloul este dublu: pe de o parte, Casa Albă încearcă să vândă războiul ca pe o deviație controlată, un cost „necesar” pentru securitate. Pe de altă parte, electoratul observă costurile, în special la pompă, și începe să lege direct scumpirile de deciziile de politică externă. Piețele, indiferent de retorică, reacționează la semnale: Ormuz deschis înseamnă o relaxare temporară a riscului, deci o corecție violentă a prețului.
Rămâne întrebarea centrală: cât timp poate fi menținută această contradicție – un război prezentat ca „mic ocol”, dar cu efecte mari în buzunarul oamenilor și în stabilitatea energetică globală – fără ca presiunea internă să devină, la rândul ei, o criză politică?
