Trump aspiră la controlul Ormuzului
Donald Trump a anunțat intenția de a redenumi Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai strategice rute maritime pentru transportul de petrol la nivel global. Surse din administrația sa au declarat că noul nume ar putea fi „Strâmtoarea Americii” sau „Strâmtoarea Trump”. Această decizie vine pe fondul creșterii cu peste 50% a prețului petrolului din cauza restricțiilor impuse de Iran asupra traficului maritim.
Un oficial de rang înalt a afirmat: „Luăm strâmtoarea înapoi. Este garantat și nu ne vor mai șantaja niciodată pe această rută.” Trump a discutat recent despre această problemă la un forum de investitori din Arabia Saudită, subliniind dorința de a controla zona și de a asigura libertatea navigației. „Trebuie să deschid Strâmtoarea Trump – adică Ormuz”, a declarat el.
Administrația americană a desfășurat mii de marinari, infanteriști și specialiști în regiune, pregătind posibile acțiuni militare dacă Iran nu va permite trecerea liberă. De asemenea, Trump a avertizat că, dacă Iran nu va respecta termenul limită pentru deschiderea strâmtorii, ar putea fi vizate centralele electrice iraniene. Reacțiile la această idee sunt mixte, unii foști oficiali considerând gestul „ostentativ și obositor”.
Impactul asupra lanțului global de aprovizionare
Strâmtoarea Ormuz este crucială pentru economia mondială, reprezentând ruta pentru aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol. La conferința energetică CERAWeek organizată de S&P Global, liderii din industrie au avertizat că piața nu reflectă încă amploarea perturbărilor din aprovizionarea cu petrol și gaze. Ryan Lance, directorul executiv al ConocoPhillips, a subliniat că eliminarea de pe piață a unor volume uriașe de energie va avea efecte majore.
Sheikh Nawaf al-Sabah, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, a declarat că Iranul a impus o blocadă economică asupra exportatorilor de petrol din Golf, afectând nu doar statele din Golf, ci întreaga economie mondială. Paul Sankey, analist independent, a comparat situația actuală cu embargoul petrolier arab din 1973, afirmând că închiderea strâmtorii Ormuz ar putea avea consecințe extrem de grave.
De la începutul conflictului, petrolul american s-a scumpit cu aproximativ 49%, atingând aproape 100 de dolari pe baril, iar cotația Brent a crescut cu peste 55%, ajungând la aproximativ 112 dolari. Wael Sawan, directorul general al Shell, a evidențiat că problema principală nu este evoluția prețurilor, ci lipsa fizică a resurselor. Deficitul de combustibili ar putea deveni mai sever, afectând aprovizionarea cu kerosen pentru aviație, motorină și benzină.
Reacții și măsuri de protecție
Executivii din industrie au cerut măsuri de protecție militară pentru infrastructura energetică. ConocoPhillips a solicitat protejarea activelor din Qatar, după atacurile iraniene care au dus la închiderea celui mai mare hub mondial de gaze naturale lichefiate. Patrick Pouyannée, directorul TotalEnergies, a raportat deja o creștere semnificativă a prețurilor combustibililor, iar unele state au început să implementeze măsuri de protecție a propriilor rezerve.
China a interzis exporturile de produse petroliere, iar Thailanda a introdus raționalizarea benzinei. Companiile energetice încearcă să compenseze lipsa livrărilor din Golf, dar transportul gazelor naturale lichefiate din Statele Unite către Asia durează aproape o lună. Experții avertizează că efectele conflictului ar putea dura luni de zile, afectând rezervele energetice ale statelor.
Impactul economic asupra Europei
Economiile din Golf, cum ar fi Irak, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, ar putea înregistra scăderi de până la 30% ale PIB-ului din cauza perturbărilor energetice. Războiul dintre Statele Unite și Iran și riscurile de blocare a strâmtorii Ormuz ar putea determina o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele de consum, dat fiind că scumpirea petrolului influențează direct costurile materiilor prime utilizate în fabricarea diverselor bunuri.
Industria chimică din Germania se confruntă deja cu probleme, iar companiile de ambalaje din Polonia raportează creșteri de prețuri de aproximativ 15% din cauza costurilor mai mari ale materiilor prime. Heliul, esențial pentru fabricarea semiconductorilor, este grav afectat, iar Qatarul, care furniza peste 30% din oferta globală de heliu, a văzut capacitatea sa de export afectată.
Economia Uniunii Europene se confruntă cu riscul stagflației, cu o creștere economică mai lentă și inflație mai ridicată. Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a subliniat că actualul șoc este probabil dincolo de ceea ce ne imaginăm, ceea ce va duce la evaluări întârziate ale gravității crizei. Industria chimică din Germania a avertizat că ar putea reduce producția, iar Banca Centrală Europeană ia în considerare majorarea dobânzilor pentru a combate inflația.
