Trei din patru români au avut măcar o dată încercarea de a slăbi
Slăbitul rămâne una dintre cele mai frecvente rezoluții ale românilor la început de an, însă pentru majoritate, rezultatele sunt fie minime, fie imposibile de menținut. Un sondaj național realizat la inițiativa Novo Nordisk arată că aproape 75% dintre români au încercat cel puțin o dată să slăbească, iar 23% dintre aceștia au trecut prin minimum trei tentative de-a lungul timpului.
Principalele motivații invocate pentru slăbire sunt sănătatea (40%), starea de bine (34%) și aspectul fizic (25%). Cu toate acestea, datele indică o realitate îngrijorătoare: pentru majoritatea respondenților, scăderea în greutate nu a fost durabilă. Astfel, 12% nu au obținut niciun rezultat, 38% au înregistrat rezultate minime sau nesustenabile, iar 26% au recâștigat kilogramele pierdute, un fenomen cunoscut sub denumirea de efect „yo-yo”.
Slăbitul, un proces repetitiv și frustrant
Pentru mulți români, încercările de slăbire devin un proces ciclic, marcat de efort, speranță și eșec repetat. Deși discursul public continuă să insiste pe autodisciplină și voință, datele sugerează că dificultățile sunt mult mai complexe.
Respondenții indică drept principale obstacole în menținerea greutății: stresul, oboseala și stilul de viață modern (45%), lipsa voinței (34%) și lipsa informațiilor corecte (11%).
Metodele utilizate pentru slăbit
Metodele cel mai des utilizate pentru slăbit includ sportul și fitnessul (37%), dietele restrictive sau așa-numitele „diete-minune” (28%) și numărarea caloriilor, inclusiv prin aplicații online (24%). Aceste strategii, în lipsa unui cadru medical, se dovedesc adesea insuficiente pe termen lung.
Obezitatea, o boală încă insuficient înțeleasă
Sondajul evidențiază o problemă majoră de informare. Un studiu european realizat la inițiativa Novo Nordisk în cinci țări arată că 43% dintre respondenți nu știu că Organizația Mondială a Sănătății clasifică obezitatea drept o boală cronică complexă. În România, o proporție semnificativă a populației nu este conștientă de această recunoaștere oficială a obezității ca boală, atât la nivel internațional, cât și național.
Această lipsă de informare contribuie la stigmatizare și perpetuează ideea că slăbitul este exclusiv o problemă de voință. Potrivit sondajului, 86% dintre români consideră că responsabilitatea pentru slăbit ține doar de forța individuală, o percepție care ignoră rolul factorilor genetici, biologici și de mediu.
O problemă de sănătate publică în creștere
Contextul este cu atât mai alarmant, având în vedere că obezitatea reprezintă deja una dintre cele mai mari provocări de sănătate din România. Conform Atlasului Obezității, aproximativ 40% dintre adulți trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere sau obezitate.
Rezoluțiile de An Nou sunt adesea bine intenționate, dar pot pune o presiune suplimentară pe oameni atunci când rezultatele nu apar. Există un procent copleșitor de persoane convinse că doar voința este responsabilă de slăbit. Este important să se explice că obezitatea este rezultatul unei combinații de factori genetici, de mediu și de context personal. Gestionarea greutății nu ar trebui privită ca un eșec personal, iar sprijinul medical este esențial.
Deschidere tot mai mare către soluții medicale
Sondajul indică și o schimbare de atitudine. 31% dintre respondenți spun că ar lua în considerare soluții medicale pentru gestionarea greutății dacă s-ar confrunta cu probleme de sănătate asociate obezității. De asemenea, 25% ar apela la farmacoterapie dacă ar avea informații corecte și explicații medicale clare, iar 17% ar lua această opțiune în calcul dacă alte metode au eșuat, semn al unei nevoi reale de educație și dialog bazat pe știință.
Nevoia unei schimbări de perspectivă
Datele din România, corelate cu rezultatele studiului european, subliniază necesitatea unei schimbări de discurs public: de la presiune individuală și soluții rapide, către recunoașterea obezității ca boală cronică, abordată prin sprijin medical, susținere pe termen lung și empatie. Dincolo de rezoluțiile de moment, gestionarea greutății rămâne un proces complex, care nu ar trebui parcurs în solitudine.
