Transformarea orei în 2026: Ce ajustări aduc ceasurile în noaptea aceasta și ce implicații are această schimbare
România trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026. În această noapte, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00. Schimbarea, aplicată la nivelul Uniunii Europene, face ca durata zilei să fie de 23 de ore și marchează începutul unei perioade cu mai multă lumină naturală în a doua parte a zilei. Ora de vară va fi menținută până în ultima duminică din octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.
Avertismentul medicilor despre efectele schimbării asupra somnului
Medici specialiști atrag atenția că trecerea la ora de vară poate fi mai dificilă decât revenirea la ora de iarnă, deoarece implică pierderea unei ore de somn. Această modificare poate duce la stări de oboseală, dificultăți de concentrare și probleme în trezirea de dimineață, în contextul reluării programului obișnuit. Chiar și o schimbare de o oră poate influența ceasul biologic intern, responsabil de reglarea alternanței somn-veghe, cunoscut sub numele de ritm circadian. Totuși, aceste efecte nu se manifestă obligatoriu la toate persoanele.
Pentru cei care se adaptează mai greu, se recomandă ajustarea treptată a programului de somn, culcându-se cu aproximativ 10-15 minute mai devreme în zilele premergătoare schimbării, precum și menținerea unei rutine corecte și a unei igiene adecvate a somnului. Expunerea la lumină naturală pe parcursul zilei poate contribui semnificativ la adaptarea organismului la noul program. Dacă somnolența persistă pe timpul zilei, se pot introduce episoade scurte de odihnă, de aproximativ 20 de minute, fără a le depăși, în funcție de program și context.
De ce se schimbă ora de două ori pe an
Sistemul schimbării orei a fost introdus pentru a valorifica mai eficient lumina naturală și pentru a reduce consumul de energie electrică, în special în perioadele cu mai multe ore de lumină. Conceptul datează din secolul al XVIII-lea, când Benjamin Franklin a sugerat utilizarea acesteia pentru economisirea resurselor destinate iluminatului. Prima propunere modernă privind introducerea orei de vară a fost făcută în 1907 de britanicul William Willett, iar aplicarea practică a început în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus ora de vară pentru a economisi combustibil. Ulterior, măsura a fost adoptată de numeroase state europene și nord-americane.
Istoria orei de vară în România
Ideea ajustării sezoniere a orei a apărut în România la începutul secolului XX, în contextul Primului Război Mondial, ca măsură menită să economisească resursele energetice, în special combustibilul folosit pentru iluminat. Sistemul a fost introdus în 1932, cu scopul de a folosi mai eficient lumina naturală și de a limita consumul de electricitate. La acea vreme, ceasurile erau date înainte în prima duminică din aprilie și reveneau la ora standard în prima duminică din octombrie. Practica a fost suspendată în anii ’40, iar între 1941 și 1979 nu a mai fost aplicată. Din 1997, România a sincronizat calendarul schimbării orei cu reglementările Uniunii Europene.
În prezent, mecanismul urmărește același obiectiv: corelarea programului oficial cu ritmul luminii naturale, astfel încât activitățile zilnice să beneficieze de mai multă lumină și să fie redusă utilizarea iluminatului artificial.
Dezbaterile privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei
În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene au avut loc dezbateri privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. În 2019, Parlamentul European a votat o propunere care prevedea eliminarea trecerii la ora de vară și la cea de iarnă, lăsând statelor membre libertatea de a opta pentru menținerea permanentă a uneia dintre variante. Până în prezent, nu a fost adoptată o decizie finală, astfel că sistemul de ajustare a ceasurilor de două ori pe an rămâne în vigoare, inclusiv în România.
