Transformarea dramatică a țării sub conducerea lui Bolojan
Guvernul a decis să dubleze sau chiar să tripleze impozitele pe locuințele românilor, însă localitățile rămân într-o stare deplorabilă. Mărirea de taxe nu conduce la o îmbunătățire a serviciilor pentru cetățeni, deoarece Guvernul a renunțat la unele proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evitând astfel plata contribuțiilor pentru respectivele contracte. De asemenea, bugetul pentru Programul „Anghel Saligny”, care sprijină dezvoltarea localităților, a fost redus.
Premierul Ilie Bolojan susține că această mărire a impozitelor va ajuta primăriile să continue proiectele de dezvoltare locală, afirmând că impozitul reprezintă contribuția proprietarilor de case la bugetul local pentru a crea condiții mai bune pentru familiile lor, inclusiv racordare la apă, canalizare, asfaltare, iluminat public, gaz și încălzire.
Cu toate acestea, în octombrie 2025, Guvernul a negociat cu Comisia Europeană un nou PNRR, renunțând la 7 miliarde de euro, bani destinați pentru extinderea rețelei de apă și canalizare, construirea de locuințe pentru tineri, modernizarea spitalelor și reînnoirea rețelei feroviare. În ultimii patru ani, guvernul român a pierdut aproape 10 miliarde de euro din PNRR, trecând de la 29,2 miliarde de euro alocate în 2021 la doar 20 de miliarde în noiembrie 2025, cu 10 miliarde atrase până în prezent.
Problemele localităților sunt grave, 70% dintre români neavând acces la gaze naturale, iar 60% dintre localități nefiind conectate la rețeaua de canalizare. În mediul rural, 80% dintre locuințe se încălzesc cu lemne. Aproape 30% dintre localități nu au apă curentă, obligând cetățenii să își asigure apa din surse alternative. Deși România are mari rezerve de gaze naturale, multe localități, inclusiv Bucureștiul, se confruntă cu lipsa serviciilor esențiale.
În București, sute de străzi sunt neasfaltate, iar multe nu au nici asfalt, nici canalizare. Cetățenii care nu beneficiază de aceste servicii esențiale vor fi nevoiți să plătească impozite majorate, în timp ce inegalitățile în calcularea impozitelor afectează veniturile acestora, fără a ține cont de salariile locale.
De exemplu, impozitul pentru un apartament cu două camere în București va ajunge la 650 de lei în 2026, în timp ce în Constanța, același impozit va fi de 670 de lei, deși salariul mediu net în Constanța este cu 1.300 de lei mai mic decât în București. Această situație este similară în multe alte orașe din țară, unde veniturile sunt semnificativ mai mici, dar impozitele rămân ridicate.
Comparativ cu Italia, unde impozitele pe locuințe sunt adaptate în funcție de venitul regiunilor, România rămâne în urma în ceea ce privește serviciile esențiale pentru o viață decentă. PIB-ul României a scăzut cu 0,2% în trimestrul III 2025, cu toate că a existat o creștere anuală de 1,7% pe seria brută. În primele nouă luni ale anului 2025, PIB-ul a crescut cu 0,9% pe seria brută, dar datele ajustate sezonier indică o scădere reală.
În concluzie, România se confruntă cu provocări majore în privința serviciilor esențiale, în ciuda creșterii impozitelor, iar perspectivele de dezvoltare economică rămân îngrijorătoare.
