Tensiunile din Orientul Mijlociu afectează prețul petrolului și economia mondială
Agenția Maritimă Britanică pentru Operațiuni Comerciale (UKMTO) a raportat două atacuri asupra navelor în Strâmtoarea Ormuz. O navă container a fost lovită de un proiectil de origine necunoscută la 25 de mile marine nord-vest de emiratul Ras Al Khaimah, suferind avarii serioase. Comandantul vasului a raportat daune cauzate de un proiectil suspect, fără a specifica originea acestuia. Echipajul a rămas în siguranță, dar amploarea pagubelor era în curs de evaluare. Într-un al doilea incident, o altă navă a fost lovită de un proiectil, provocând un incendiu la bord și forțând echipajul să se evacueze de urgență. Potrivit Organizației Maritime Internaționale (IMO), cel puțin șapte marinari au fost uciși în Strâmtoarea Ormuz de la începutul conflictului, iar mai mulți au fost răniți.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai strategice căi navigabile din lume, prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate. În mod normal, pasajul maritim găzduiește aproximativ 100 de nave pe zi care intră sau ies din Golf. Cu toate acestea, traficul a scăzut cu aproximativ 97% de la începutul conflictului. Iranul a amenințat în mod repetat să blocheze complet Strâmtoarea Ormuz. Purtătoarea de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, a justificat blocada, afirmând că țara trebuie să-și maximizeze „toate resursele”, inclusiv Strâmtoarea Ormuz, în timp ce se află în stare de război. Garda Revoluționară Islamică a declarat că „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune” în cazul continuării acțiunilor ofensive.
Armata americană a anunțat că a distrus 16 nave iraniene utilizate în acțiuni de minare „în apropierea Strâmtorii Ormuz”. Președintele Donald Trump a amenințat Iranul cu „consecințe militare fără precedent” dacă Teheranul decide să mineze această cale navigabilă crucială. Trump a declarat că „Dacă, din orice motiv, au fost amplasate mine și acestea nu sunt îndepărtate imediat, consecințele militare pentru Iran vor fi fără precedent”. De asemenea, el a anunțat că mai multe nave au fost distruse, adăugând că, dacă Iranul va îndepărta ce a pus, aceasta va fi „un pas uriaș în direcția corectă”.
Conflictul a provocat o criză logistică fără precedent. Vincent Clerc, directorul companiei daneze de transport maritim Maersk, a avertizat că majorarea costurilor de transport, provocată de blocajele din Strâmtoarea Ormuz și evitarea rutelor periculoase, va fi transferată consumatorilor. Produsele de larg consum, de la alimente la electronice, se scumpesc și ajung mai greu pe rafturi. Clerc a declarat că impactul conflictului asupra companiei a fost „profund”, mulți clienți neprimind livrările la timp. El a avertizat că situația este „extrem de perturbatoare” într-o regiune care depinde puternic de importurile de alimente.
Prețurile petrolului au atins luni niveluri apropiate de maximele ultimilor patru ani, atingând aproape 120 de dolari pe baril. Marți, prețurile au scăzut cu aproximativ 11% după declarațiile președintelui Trump că conflictul s-ar putea încheia curând. Miercuri, prețurile au continuat să fluctueze volatil, oscilând în jurul a 88 de dolari pentru țițeiul Brent. Aramco din Arabia Saudită a avertizat că ar putea exista „consecințe catastrofale” pentru piețele mondiale de petrol în cazul în care conflictul va continua să perturbe accesul la Strâmtoarea Ormuz. CEO-ul Amin Nasser a declarat că „Ar exista consecințe catastrofale pentru piețele mondiale de petrol, iar cu cât întreruperea va dura mai mult, cu atât consecințele pentru economia globală vor fi mai drastice”, adăugând că stocurile mondiale de petrol se află la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a convocat o convorbire cu liderii statelor din Grupul celor Șapte (G7) pentru a discuta conflictul și impactul acestuia asupra prețurilor la energie. Liderii G7 au discutat impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice globale, după creșterea abruptă a prețurilor petrolului. Agenția Internațională pentru Energie analiza cea mai mare deblocare de petrol din rezervele strategice pentru a contrabalansa efectele conflictului asupra prețurilor la energie. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un acord privind eliberarea rezervelor strategice de petrol în vederea reducerii prețurilor.
Fiecare zi în plus de blocaje pe Strâmtoarea Ormuz duce la „consecințe catastrofale”. Efectul de domino asupra industriilor globale este semnificativ. Pe lângă perturbarea sectoarelor transportului maritim și asigurărilor, întreruperile actuale ar putea amenința aviația, agricultura, industria auto și alte industrii. Autoritățile americane analizează măsuri pentru menținerea fluxului de resurse prin Strâmtoarea Ormuz, inclusiv escortarea navelor comerciale. Totuși, șeful Maersk a declarat că este greu de văzut asta ca pe o soluție permanentă, deoarece traficul este foarte intens, iar strâmtoarea este foarte îngustă. În opinia sa, doar „un fel de acord” între părți poate restabili libertatea navigației, de care depinde sănătatea economiei globale.
Germania va debloca o parte din rezervele sale de petrol după ce Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a recomandat punerea la dispoziție a 400 de milioane de barili de petrol din stocuri, cea mai amplă măsură de acest gen din istoria AIE. Ministrul german al economiei, Katherina Reiche, a declarat: „Situația privind aprovizionarea cu petrol este tensionată, deoarece Strâmtoarea Ormuz este în prezent practic impracticabilă”. Aceasta a confirmat că guvernul intenționează să limiteze creșterea prețului benzinei în benzinării la o dată pe zi și să introducă o reglementare antitrust mai strictă în acest sector.
Japonia și Germania au anunțat decizia lor de a elibera rezervele strategice de petrol pentru a contracara creșterea prețurilor, fără a aștepta reuniunea liderilor G7 programată pentru a discuta impactul conflictului asupra economiei globale. Reuniunile miniștrilor finanțelor și miniștrilor energiei din G7 nu au dus la o decizie finală, însă miniștrii energiei au declarat că sunt „gata” să ia „toate măsurile necesare”, în coordonare cu AIE.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că ședința CSAT a vizat și impactul economic al războiului și creșterea prețului petrolului. Guvernul analizează mai multe scenarii de reacție, menționând schema de plafonare a prețurilor pentru gaze. „Am avut o expunere a domnului ministru al Energiei asupra situației generale și discuții cu primul-ministru, ministrul Energiei, ministrul de Finanțe asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm”, a spus președintele.
