Statul adoptă măsuri de urgență – limitează marjele de profit la combustibili și își îndreaptă atenția spre exporturi
Guvernul Bolojan se pregătește să intervină pe piața carburanților, răspunzând astfel presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de riscurile asociate cu un posibil șoc petrolier care ar putea afecta economia românească. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că statul intră în regim de criză, plafonând adaosurile comerciale, monitorizând exporturile și promițând că „fiecare ban” încasat suplimentar la buget se va întoarce la populație și firme.
Executivul urmează să adopte o ordonanță de urgență prin care va declara situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Această măsură va fi aplicată inițial pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire din trei în trei luni, în funcție de circumstanțele internaționale. Pachetul de măsuri cuprinde limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în producerea acestora, un control mai strict asupra exporturilor și livrărilor intracomunitare, reducerea cantității de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final și monitorizarea continuă a pieței de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței.
De asemenea, pentru exportul sau livrările intracomunitare de benzină și motorină va fi necesar acordul prealabil scris al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei. Bogdan Ivan a menționat și despre limitarea exporturilor de diesel și plafonarea adaosului comercial la 50% din media anului 2025, prezentând aceste măsuri ca un mecanism anti-speculă. Ivan a subliniat că ANAF, Consiliul Concurenței și ANPC vor putea verifica companiile din domeniu pentru a preveni abuzurile și creșterile speculative.
Guvernul dorește să mențină combustibilul în țară și să prevină migrarea produselor către piețele externe cu prețuri mai mari. Miza reală a întregului pachet este nu doar protecția consumatorului, ci și conservarea stocurilor și a fluxurilor interne într-un moment în care regiunea se poate confrunta rapid cu penurie și scumpiri accelerate. Cu toate acestea, ministrul Energiei a afirmat că, în prezent, nu se pune problema limitării vânzărilor către populație, menționând că România dispune de resurse suficiente și că se fac demersuri pentru redeschiderea rafinăriei Petrotel și creșterea capacității de rafinare.
În ciuda asigurărilor, Guvernul construiește o arhitectură administrativă care sugerează control asupra pieței în regim de criză. Ivan a refuzat să excludă scenariul unei creșteri semnificative a prețului motorinei, afirmând că nimeni nu poate prezice evoluția conflictului și impactul asupra pieței. Guvernul admite astfel că nu poate controla cauzele crizei, ci doar încearcă să minimizeze efectele acesteia.
În paralel, ministrul încearcă să comunice că statul nu va profita de pe urma scumpirilor și a promis că fiecare ban suplimentar la buget va fi restituit companiilor românești și populației, prin eventuale scheme de reducere a taxelor. Totuși, această promisiune rămâne la nivel declarativ, fără un mecanism clar sau un calendar stabilit pentru compensare.
Guvernul invocă și măsurile existente pentru sectoarele afectate, cum ar fi bonificația de 85 de bani pe litru pentru transportatori și reducerea de 2,6 lei pe litru din acciza la motorină pentru agricultori. Impactul măsurilor pentru transportatori este evaluat la aproximativ 600 de milioane de lei, similar cu sprijinul acordat fermierilor.
În concluzie, Guvernul a intrat în logica economiei de război pe piața carburanților, chiar dacă evită să o declare explicit. Declararea crizei, plafonarea adaosurilor și controlul asupra exporturilor sugerează că România se confruntă cu o problemă de securitate economică și socială legată de energia de bază. Dacă tensiunile externe persistă, măsurile adoptate vor încetini doar impactul, fără a-l anula complet. România se află astfel într-o perioadă în care combustibilul nu va mai fi doar o marfă, ci un test de rezistență pentru economie și populație.
