Schimbări majore în sistemul penitenciar
Proiectul legislativ de reformă a sistemului penitenciar, inițiat de parlamentarii AUR și susținut de deputatul Cosmin Hristu, a intrat în circuitul Camerei Deputaților pentru votul final, după ce a fost respins de Senat pe 23 martie. Această legislație ajunge la vot într-un context politic radical schimbat, după retragerea PSD din coaliția guvernamentală pe 20 aprilie, ceea ce transformă calculul parlamentar și deschide noi perspective pentru măsuri care anterior nu aveau șanse de a progresa.
Expunerea de motive a proiectului identifică probleme structurale și neconformități cu standardele europene și internaționale. Legislația actuală nu asigură standarde minime obligatorii privind condițiile de detenție, ceea ce a condus la condamnări repetate ale României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special în cazurile Bragadireanu și Iacov Stanciu, pentru încălcarea articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante.
Proiectul propune ca fiecare persoană privată de libertate să beneficieze de un spațiu util minim de patru metri pătrați, acces zilnic la grupuri sanitare funcționale, apă potabilă și alimentație echilibrată, conform standardelor recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Nerespectarea acestor standarde poate genera răspundere internațională și condamnări din partea Curții Europene. Proiectul stabilește aceste standarde în legislația națională și instituie mecanisme de monitorizare a implementării lor.
Violența între deținuți reprezintă o problemă gravă, iar proiectul impune obligația ca persoanele vulnerabile să solicite protecție împotriva agresiunilor fără a fi nevoite să dezvăluie motivele. Camerele de protecție cu supraveghere video permanentă trebuie aprobate de directorul unității penitenciare, cu obligația de a motiva decizia. Statele au obligația de a preveni și sancționa violența între deținuți.
Deficitul de personal medical este o altă problemă semnificativă, în special în cazul Penitenciarului pentru femei Târgșor, care nu dispune de personal medical specializat permanent. Proiectul propune externalizarea serviciilor medicale în cazul posturilor vacante neocupate în termen de trei luni și reglementează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele condamnate.
Statisticile privind recidiva în România arată o rată ridicată, iar proiectul propune centre regionale de reintegrare post-detenție, cu capacitate de maximum două luni, care vor oferi consiliere juridică și asistență psihosocială, abordând problema lipsei unui domiciliu stabil.
Proiectul introduce o nouă permisiune de ședere în penitenciar, în interesul superior al copilului minor, conform articolului 9 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile copilului. De asemenea, modifică condițiile pentru acordarea vizitelor intime, stabilind cerințe mai clare pentru dovada existenței relațiilor de parteneriat.
Implementarea măsurilor propuse va genera economii substanțiale, estimările indicând economii anuale de peste 94 milioane lei pentru sistemul penitenciar și judecătoresc, prin reducerea ratei de recidivă. Proiectul se aliniază cu standardele europene și internaționale în domeniul drepturilor omului și va modifica Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor.
Votul final în Camera Deputaților va fi decisiv, iar în contextul instabilității politice actuale, soarta reformei penitenciare depinde de formarea unei majorități parlamentare. Presiunea internațională și jurisprudența Curții Europene vor continua să influențeze România în adoptarea măsurilor necesare de reformă a sistemului penitenciar.
