Românii își redescoperă opțiunile profesionale, iar muncitorii asiatici vin să completeze lipsurile de pe piața forței de muncă
România devine tot mai atractivă pentru muncitorii din afara Uniunii Europene. Conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, la finalul anului trecut, numărul persoanelor cu permis de ședere temporară pentru muncă a ajuns la aproape 150.000, mai exact 149.558, reprezentând o creștere de 47% față de anul anterior. Această tendință se observă în special în marile orașe, unde livratorii și muncitorii din construcții veniți din Asia au devenit o prezență obișnuită.
Un livrator din Nepal, întâlnit la Cluj, a menționat că a ales România pentru veniturile mai bune comparativ cu țara sa de origine și că se simte bine în România. Cei mai mulți muncitori străini provin din Nepal, Sri Lanka, India, Turcia sau Bangladesh și lucrează în domenii cu o cerere mare de personal, cum ar fi livrările, depozitele sau HoReCa.
Politologul Răzvan Petri explică această schimbare prin evoluția economică a țării, subliniind că România este acum o țară din ce în ce mai atractivă, membră a Uniunii Europene de 19 ani, pe cale de a adera la OCDE, cu un PIB per capita care a depășit deja al vecinilor săi și chiar al unor state precum Portugalia. El menționează că marile orașe românești au ajuns la un nivel de dezvoltare care atrage muncitori din afara UE, un fenomen firesc într-o economie în creștere.
Un alt motiv pentru influxul de muncitori este lipsa de personal în anumite domenii. Sociologul Gabriel Anghel observă că România începe să semene cu alte state dezvoltate, unde localnicii nu mai sunt dispuși să accepte anumite tipuri de muncă, în special cele mai grele sau slab plătite. Acest context permite migranților să umple golurile din piața muncii, deși fenomenul nu este încă la fel de amplu ca în vestul Europei.
Politologul Vlad Adamescu consideră că, în general, imigrația aduce beneficii economice. Deși unele cercetări sugerează că imigranții pot ocupa cele mai prost plătite locuri de muncă, afectând persoanele cu venituri mici, impactul economic este net pozitiv. Specialiștii estimează că acest fenomen nu este temporar, ci va crește în anii următori, pe măsură ce economia României se dezvoltă și populația activă scade.
Adamescu punctează că imigrația din țări non-UE va continua să crească și să se permanentizeze. Totodată, el avertizează că pot apărea tensiuni sociale, menționând că imigrația din spații non-europene poate alimenta sentimente revanșiste, exploatabile de extrema dreaptă. În acest context, specialiștii subliniază necesitatea unei dezbateri serioase despre imigrație și integrarea noilor veniți.
Răzvan Petri atrage atenția asupra faptului că problemele economice pot amplifica tensiunile sociale: insecuritatea economică din România, generată de inegalități, inflație și război, poate crește anxietatea și resentimentele față de cei care vin „de afară” să „fure” locuri de muncă.
