Românii în criză profundă: Scăderea consumului și inflația devastatoare afectează economia
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă că economia României se află într-o zonă de austeritate severă. După șase luni consecutive de scădere a consumului, ianuarie 2026 a marcat o prăbușire dramatică a vânzărilor în comerțul cu amănuntul, semnalând o criză structurală. Volumul cifrei de afaceri a suferit o contracție severă, cu o scădere de 25,3% față de decembrie 2025. Chiar și după ajustarea datelor, declinul rămâne îngrijorător, înregistrând un minus de 3,7%. Aceasta nu este o simplă revenire la normal după luna decembrie, ci o tendință descendentă structurală.
Sectorul produselor nealimentare a fost cel mai afectat, cu o scădere brută de 27,7%, urmat de comerțul cu carburanți, cu un minus de 26,6%. Produsele alimentare au înregistrat, de asemenea, o scădere de 21,5%. Comparativ cu ianuarie 2025, volumul total al afacerilor din comerț a scăzut cu 9,1% (serie brută) și cu 6,5% (serie ajustată). Aceasta este a șasea lună consecutivă de scădere a consumului.
Creșterea prețurilor la carburanți amenință să transforme această criză într-o situație și mai gravă, având potențialul de a provoca un lanț de scumpiri în fiecare sector al economiei. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a subliniat modul în care creșterea prețului combustibilului se reflectă în costurile de transport, agricultură, construcții și comerț, amplificând presiunile inflaționiste.
„Fiecare creștere la pompă produce un efect în lanț: transportatorii majorează tarifele, fermierii suportă costuri mai mari, retailerii cresc prețurile la raft, iar constructorii ajustează devizele. Combustibilul este un multiplicator de inflație”, a explicat Chisăliță.
În plus, o parte din combustibilul consumat în România provine din producția internă de țiței, cu costuri mai mici decât prețurile internaționale. Această situație ridică întrebări legate de justificarea alinierei prețurilor internaționale în contextul unei economii fragilizate, generând marje excepționale de profit în rândul companiilor petroliere.
„Este legitim să ne întrebăm de ce prețul trebuie să crească la maximul posibil atunci când românii suferă. Ignorarea dimensiunii sociale a creșterii prețurilor nu este fără costuri, iar tensiunea socială se acumulează”, a avertizat Chisăliță.
În concluzie, România se află în austeritate, cu consumul în scădere și prețurile în creștere. Guvernul continuă să prezinte estimări de creștere economică de 1% pentru 2026, dar aceste date nu reflectă realitatea actuală a economiei, care se află în cădere liberă. Fără intervenții urgente și responsabile din partea companiilor și a guvernului, criza economică se va adânci.