România, pe ultimul loc în UE: Bugetul pentru Sănătate – doar 971 de euro pe cap de locuitor
Bugetul pentru Sănătate în România a crescut semnificativ în ultimii ani, însă țara continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană. Statul alocă anual doar 971 de euro pentru fiecare locuitor, o sumă mult inferioară mediei europene de peste 3.800 de euro. Majoritatea fondurilor sunt destinate salariilor medicilor și asistenților, ceea ce limitează drastic resursele disponibile pentru alte nevoi esențiale.
Românii beneficiază de doar 971 de euro pe an pentru sănătate, în condițiile în care contribuțiile la asigurări sunt plătite constant. Accesul la servicii medicale este adesea restricționat, iar pacienții se confruntă frecvent cu lipsa personalului sau a echipamentelor în situații critice. Sistemul sanitar transmite adesea senzația că nu oferă ceea ce cetățenii plătesc.
Din ce în ce mai mulți pacienți aleg să se trateze în clinici private, unde beneficiază de investigații rapide, fără liste de așteptare interminabile. Criticile asupra sistemului medical din România subliniază faptul că țara se află mult sub nivelul altor state europene în ceea ce privește finanțarea sănătății. Problema principală rămâne lipsa investițiilor esențiale în infrastructură, ceea ce complică și mai mult revenirea sistemului medical.
O mare parte din bugetul spitalelor este consumată exclusiv pe salarii, lăsând resurse insuficiente pentru alte proceduri medicale, aparatură, mentenanță și calitatea serviciilor. Președintele Asociației pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, avertizează că aceste resurse limitate afectează grav prevenirea infecțiilor asociate actului medical, precum și achiziția de medicamente și materiale sanitare necesare.
Comparativ, în Germania, statul investește 5.900 de euro pe an pentru fiecare locuitor, alocând aproape 12% din PIB sănătății. Acolo, consultațiile sunt gratuite, fără costuri ascunse. La vârful clasamentului se află Luxemburg, Irlanda și Danemarca, care depășesc 6.000 de euro investiți anual pentru fiecare cetățean. România, Ungaria și Bulgaria rămân în coada listei, cu finanțări reduse ce afectează calitatea serviciilor medicale.
Sociologul Ciprian Iftimoaei subliniază că veniturile fiscale scăzute, ce reprezintă aproximativ 28% din PIB, limitează drastic resursele disponibile. România alocă 5,7% din PIB către sănătate, un procent similar cu cel al Luxemburgului, dar cu un buget de șase ori mai mic.