România, pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința consumului de fructe și legume
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de fructe și legume, în ciuda potențialului agricol considerabil. Aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porție de legume sau fructe pe zi, conform datelor Eurostat prelucrate de Monitorul Social. Doar 2,4% dintre români reușesc să atingă nivelul recomandat de cinci porții pe zi, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
În comparație, media Uniunii Europene arată că 33% dintre europeni nu consumă zilnic nicio porție de fructe și legume, 55% consumă între 1 și 4 porții, iar 12% ajung la 5 sau mai multe porții pe zi. România se află în urma altor țări din Europa Centrală și de Est, precum Cehia, Polonia sau Bulgaria.
Subproducția și dependența de importuri
Subproducția internă contribuie la acest consum redus. România are aproximativ 8,1% din terenul agricol utilizat al Uniunii Europene și 4,2% din populația UE, dar contribuția sa la producția anuală de legume proaspete este de doar 1,9% din totalul UE, iar pentru fructe este de 5,4%. Această discrepanță între resursa de teren și rezultatul efectiv al producției alimentează dependența de importuri și menține prețurile la raft ridicate, afectând în special consumatorii cu venituri mici.
În total, UE27 dispune de aproximativ 157 de milioane de hectare de teren agricol, iar România folosește circa 12,8 milioane de hectare. Totuși, producția rămâne sub potențial, comparativ cu alte țări din regiune. De exemplu, Polonia produce aproximativ 16% din fructele și 8% din legumele cultivate în UE27, folosind doar 9% din terenul agricol utilizat.
Consecințele consumului scăzut
Consumul scăzut de fructe și legume are consecințe nu doar economice, ci și asupra sănătății publice. Acesta este corelat cu riscuri mai mari pentru bolile netransmisibile și cu scăderea productivității, generând costuri indirecte pentru sistemul medical și economie. România are cea mai mică pondere a populației care atinge ținta de 400 de grame de fructe și legume pe zi, comparativ cu alte state europene.
Necesitatea intervențiilor coordonate
Problema consumului redus nu poate fi depășită fără intervenții coordonate. Este necesară implementarea unor politici publice coerente pentru stimularea producției interne, investiții în lanțurile de aprovizionare și depozitare, precum și instrumente care să crească accesul gospodăriilor vulnerabile la alimente proaspete. De asemenea, o strategie de informare a populației privind importanța unei alimentații echilibrate este esențială.
O abordare integrată, cu ținte anuale de producție și consum, ar putea reduce dependența de importuri, stabiliza prețurile la raft și crește accesul la fructe și legume pentru românii cu venituri mici. Paradoxul consumului redus rămâne un semnal de alarmă pentru decidenți și pentru piață.
