România, pe podiumul sărăciei în UE
Conform datelor Eurostat, România se află pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește riscul de sărăcie, cu 27% dintre cetățeni confruntându-se cu dificultăți în a-și acoperi cheltuielile fundamentale. Deși acest procent a scăzut față de 2019, când era de 36%, presiunea costurilor la alimente, facturi, chirii și combustibil continuă să afecteze semnificativ populația.
La nivel european, situația este îngrijorătoare: aproximativ 93 de milioane de persoane, adică unul din cinci europeni, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Statisticile arată că 17% dintre oameni trăiesc în locuințe supraaglomerate, aproape un milion de persoane nu au un adăpost, iar copiii crescuți în sărăcie au șanse duble să rămână săraci la vârsta adultă.
Strategia anti-sărăcie a Comisiei Europene
În răspuns la această criză, Comisia Europeană a lansat o strategie anti-sărăcie ce vizează peste 90 de milioane de europeni, inclusiv câteva milioane de români. Această strategie nu se limitează la transferuri financiare, ci include politici active pe piața muncii, servicii de consiliere și măsuri pentru incluziunea persoanelor aflate în afara pieței forței de muncă.
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, a evidențiat amploarea provocării, menționând: „Avem un risc de sărăcie și excluziune socială de 93 de milioane de europeni, o cifră absolut impresionantă. Uniunea Europeană și-a stabilit o țintă ca până în 2030, măcar 15 milioane de oameni din această sumă totală să poată fi scoși din sărăcie.”
Progrese lente și măsuri de susținere
Cu toate acestea, progresul rămâne lent, până în prezent doar 3,7 milioane de europeni beneficiind de sprijin. Acest lucru subliniază necesitatea unei acțiuni coordonate și mai eficiente. Pentru susținerea acestei strategii, Uniunea Europeană va utiliza instrumente de realocare a fondurilor de coeziune și va explora parțial PNRR-urile.
Statele membre vor primi stimulente, precum prefinanțare mai mare, un an suplimentar pentru implementare și o contribuție națională mai mică, pentru a motiva realocarea resurselor către locuințe accesibile. Strategia include, de asemenea, mobilizarea resurselor private și colaborarea cu instituții financiare internaționale pentru a sprijini investițiile în locuințe accesibile.
Mînzatu a precizat că UE va stabili un cadru strategic de stimulare pentru viitorul exercițiu financiar multianual 2028-2034, având ca scop amplificarea eforturilor de combatere a sărăciei.
