România învăluită în pesimism: 56% dintre cetățeni consideră că alegerile anticipate sunt o necesitate
Un sondaj realizat de CURS în perioada 1–14 mai 2026 relevă un pesimism dominant în societatea românească, având în vedere că 56% dintre respondenți consideră necesare alegerile anticipate. Instabilitatea politică contribuie la acest sentiment, iar în ultimii 36 de ani România nu a avut niciodată alegeri anticipate din cauza procedurii complicate de dizolvare a Parlamentului.
Conform sondajului, 41% dintre respondenți se opun alegerilor anticipate, ceea ce indică o presiune publică semnificativă pentru schimbarea actualei configurații politice. De asemenea, 82% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% apreciază că direcția actuală este una bună.
Evaluările privind viitorul sunt, de asemenea, sumbre: 44% dintre români se declară mai degrabă pesimiști în legătură cu următorii cinci ani, iar 26% spun că sunt foarte pesimiști. Doar 28% se consideră optimiști.
În ceea ce privește încrederea în instituțiile statului, Biserica și Armata au cele mai ridicate cote de încredere, cu 79%, respectiv 76%. Poliția și autoritățile locale depășesc pragul majorității, cu 55% și 53% încredere. În contrast, instituțiile centrale ale statului înregistrează niveluri ridicate de neîncredere: Parlamentul are doar 24% încredere, Guvernul 26%, iar Justiția 20%. Președinția se află la 31% încredere.
Niciuna dintre personalitățile testate nu depășește pragul de 35% în zona de încredere ridicată. Călin Georgescu conduce clasamentul cu 32% încredere multă și foarte multă, urmat de Nicușor Dan cu 31%. Ilie Bolojan are 25%, iar George Simion 23%. Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați în jurul pragului de 21%, în timp ce Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 32% din voturi, rămânând principala forță politică. PSD este cotat la 24%, iar PNL la 20%. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR este la pragul de 5%, PNRR-Piedone este cotat la 4%, SOS România la 3%, iar categoria „Altul” la 2%. Aceste rezultate sugerează o competiție stabilă între principalele partide, cu AUR în poziție de lider.
35% dintre respondenți afirmă că au puțină încredere în partidele politice existente, iar 33% spun că nu au deloc încredere. Numai 30% afirmă că au multă sau foarte multă încredere în actualele partide. În ceea ce privește partidele nou-apărute, notorietatea acestora rămâne redusă, cu PNRR-Piedone menționat de 15% dintre respondenți, urmat de ACT – Acțiunea Conservatoare, cu 11%. 62% dintre respondenți nu au putut numi niciun partid nou.
Principalele probleme indicate de populație sunt inflația și costul vieții, menționate de 81% dintre respondenți, urmate de instabilitatea politică (59%), corupția (38%) și securitatea națională (36%). Prețul combustibilului este indicat de 31% dintre respondenți, iar lipsa locurilor de muncă de 21%. Temele economice continuă să domine agenda publică, însă instabilitatea politică a devenit o preocupare majoră.
Din punct de vedere ideologic, cei mai mulți respondenți se simt apropiați de zona creștin-democrată (29%) și de cea naționalistă (24%). 16% se definesc ca social-democrați, 12% ca liberali, iar 10% se apropie de progresism. Aceste date sugerează o orientare predominant conservatoare a electoratului român, într-un context marcat de insecuritate economică și instabilitate politică.
