România în impas economic: Ce înseamnă recesiunea tehnică pentru puterea de cumpărare a cetățenilor
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că România se confruntă cu o „măsură de contracție economică”, dar nu a confirmat oficial intrarea țării în recesiune tehnică. Recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) și este o măsură strict matematică, care nu ia în considerare contextul politic sau social. România a înregistrat o scădere economică în primul trimestru al anului 2025.
Bolojan a afirmat că „nu știu dacă va fi recesiune sau nu”, dar a subliniat că „nu există nici o țară în care s-au luat măsuri de corecție a deficitelor bugetare care să nu aibă un efect de contracție economică.” Deficitul bugetar structural al României a crescut semnificativ în ultimii ani, iar consumul intern a depășit capacitatea economică a țării, fiind finanțat prin împrumuturi și creșterea datoriei publice.
Bolojan a sintetizat problema, explicând că „noi nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite.” Această situație a condus la creșterea taxelor și impozitelor locale, măsură care, deși necesară pentru consolidarea bugetară, reduce puterea de cumpărare a cetățenilor și încetinește consumul privat. Majorarea impozitelor pe proprietate și a impozitelor locale, în unele cazuri cu 60-80%, afectează direct veniturile disponibile ale familiilor. Într-un context în care salariile din administrația publică sunt deja mici, creșterea fiscalității apasă mai greu pe segmentele cu venituri medii și mici.
Consumul privat este esențial pentru economie. Când cetățenii au mai puțini bani disponibili, cumpără mai puțin, ceea ce duce la scăderea vânzărilor în retail, la reducerea producției și, în final, la disponibilizări și scăderea PIB-ului. Dacă România înregistrează o scădere economică și în al doilea trimestru al anului 2026, țara va intra oficial în recesiune tehnică. Bolojan a subliniat că această contracție este „inevitabilă”, dar a sperat că aceasta va fi temporară.
Ieșirea din recesiune depinde de mai mulți factori, inclusiv: scăderea importurilor, creșterea exporturilor, scăderea ratei inflației și ajustările economice care să stabilească economia pe baze mai sănătoase.
Factori care contribuie la recesiunea tehnică
Scenariul unei recesiuni tehnice este foarte realist din mai multe motive:
- Măsurile de austeritate sunt inevitabile. Reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată fără tăieri în cheltuieli sau creșteri de taxe, ambele având un impact negativ pe termen scurt asupra creșterii economice.
- Consumul privat va scădea. Cu taxe mai mari și salarii care nu cresc la ritmul inflației, românii vor avea mai puțini bani pentru consum, ceea ce va reduce vânzările și producția, afectând PIB-ul.
- Contextul internațional este incert. Economia mondială se confruntă cu tensiuni comerciale, incertitudine geopolitică și volatilitate. România, ca economie deschisă, este vulnerabilă la șocuri externe.
- Rata inflației rămâne ridicată. Deși există speranțe pentru o scădere a inflației, aceasta continuă să erodeze puterea de cumpărare și să descurajeze investițiile.
Recesiunea tehnică nu este o catastrofă economică inevitabilă, ci o consecință matematică a măsurilor de corecție bugetară. România se află la o răscruce: fie acceptă o contracție economică pe termen scurt pentru a stabiliza economia pe baze mai sănătoase, fie continuă consumul nesuportabil și se expune riscurilor unei crize mai grave pe termen lung. Bolojan a optat pentru prima opțiune, recunoscând că „important este să nu fie pe termen lung această contracție.” Realizarea acestei speranțe depinde de rapiditatea reacției exporturilor și de eficiența reformelor structurale ale guvernului.
