România, exemplu de avertizare în discuțiile bulgare despre buget și datorii
În dezbaterea din Bulgaria referitoare la buget, datorii și aderarea la zona euro, România este tot mai des menționată ca un avertisment, nu ca un model. Analizele din presa economică bulgară indică faptul că Sofia privește spre București ca exemplu al unei strategii de creștere rapidă, bazată pe consum și împrumuturi, care a condus însă la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Economistul politic Cornel Ban subliniază că România a „jucat un joc periculos” pentru a recupera rapid decalajele față de economiile occidentale, în timp ce Bulgaria a optat pentru o disciplină fiscală strictă, riscuri mai reduse și o aderare mai lentă la zona euro. Protestele din Bulgaria împotriva variantei inițiale a Bugetului pe 2026 sunt, în parte, dictate de temerile legate de un posibil scenariu similar cu cel românesc, în care Bulgaria s-ar putea îndatora excesiv și ar fi nevoită să implementeze măsuri de austeritate.
Întrebările cu privire la reticența României de a adera la zona euro au apărut, având în vedere că Bulgaria a adoptat un Consiliu Monetar și plănuiește aderarea în 2026. Cornel Ban a criticat guvernul român pentru măsurile de austeritate, menționând că România nu a reușit să implementeze reformele necesare pentru îmbunătățirea colectării veniturilor de către ANAF. Reducerile de cheltuieli au fost direcționate disproporționat către educație, securitate socială și cultură, fără a genera economii bugetare semnificative. De asemenea, investițiile publice au fost reduse, afectând capacitatea municipalităților de a stimula activitatea economică.
Ban afirmă că soarta economiei românești depinde în mare măsură de dezvoltarea economiei europene, România având o dependență mare de exporturile industriale către Germania. Deși țara se află într-o zonă fiscală periculoasă, Ban respinge speculațiile despre un „colaps” al economiei românești, subliniind că România are în continuare acces la împrumuturi externe și că piața obligațiunilor de stat este relativ stabilă.
România a înregistrat o creștere a PIB-ului de 146% în ultimele două decenii, depășind Polonia. Totuși, această creștere este în mare parte datorată consumului, stimulat de creșterile salariale și ale pensiilor, mai degrabă decât de exporturi. Ban consideră că România ar fi trebuit să se concentreze pe dezvoltarea industriei de export pentru a obține o creștere economică mai echilibrată. Dacă disciplina fiscală ar fi fost similară cu cea din Bulgaria, România nu ar fi avut cel mai mare deficit bugetar din UE în 2024.
Modelul economic românesc este caracterizat de o strategie de creștere accelerată, care a dus la o productivitate și salarii mai mari, dar și la instabilitate fiscală. România nu se grăbește să adere la zona euro, deoarece guvernanța fiscală din afara zonei euro este considerată mai avantajoasă. În contrast, modelul economic bulgar se aseamănă mai mult cu economiile mici, orientate spre export, pentru care uniunea monetară este benefică. Aderarea României la zona euro ar necesita un grad de austeritate semnificativ, ceea ce ar afecta administrația de stat. Astfel, România a preferat o strategie fiscală riscantă pentru a obține o creștere economică mai rapidă, în locul disciplinei fiscale impuse de zona euro.
