România aspiră la statutul de „pivotal hub” energetic între Marea Neagră și Marea Egee
România se implică într-un proiect geopolitic de prim rang, cu un impact direct asupra securității energetice și infrastructurii de transport din Europa de Sud-Est. Coridorul Vertical, axa strategică susținută de SUA și Uniunea Europeană, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, se conturează mai devreme decât era anticipat. Obiectivul principal este decuplarea de gazul rusesc și repoziționarea României ca nod-cheie între Marea Neagră și Marea Egee.
Accelerarea implementării Coridorului Vertical este evidențiată prin semnarea primului acord comercial major pentru transportul de gaze naturale lichefiate din SUA către Ucraina, cu tranzit prin Grecia, Bulgaria, România și Moldova. Compania ATLANTIC SEE LNG TRADE, o societate mixtă greacă, a semnat pe 30 ianuarie 2026 un acord cu BP ca furnizor și compania ucraineană Naftogaz ca beneficiar final. Prima încărcătură de GNL este programată să ajungă la terminalul Revithoussa în martie 2026, urmând să fie transportată spre Ucraina prin Ruta 1, care include România ca punct central de tranzit. Cantitatea livrată ar putea ajunge la 1 TWh, în funcție de capacitatea oferită de operatorii de transport de gaze. Aceasta avansează termenul de operare efectivă a coridorului din 2030 în 2026, contrazicând criticile legate de fezabilitatea economică a proiectului.
Joshua Volz, trimisul special al Departamentului Energiei al SUA, a declarat recent la Atena că scopul este crearea de fluxuri și, în cele din urmă, o inundare de gaze naturale, subliniind importanța Coridorului Vertical în politica energetică externă a Washingtonului.
Pe lângă aspectele energetice, transportul feroviar de mare viteză devine un pilon strategic al cooperării regionale. Grecia, Bulgaria și România au convenit să solicite finanțare europeană comună pentru realizarea unei magistrale feroviare de mare viteză pe axa Atena – Salonic – Sofia – București. Discuțiile au avut loc la Sofia, cu participarea oficialilor din cele trei state și reprezentanți ai Comisiei Europene. Vicepremierul bulgar Grozdan Karadjov a menționat că proiectul va fi planificat și implementat în deplină sincronizare pentru a evita blocajele birocratice și întârzierile cronice anterioare. Ministrul grec al Transporturilor, Konstantinos Kiranakis, a precizat că obiectivul este reluarea transportului feroviar de pasageri de calitate între Salonic și Sofia până în 2027, conexiune întreruptă din 2017.
Aceste proiecte oferă României o oportunitate strategică majoră. Ionuț Cristian Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat că Bucureștiul se concentrează pe mai multe proiecte-cheie, inclusiv construirea unui nou pod peste Dunăre, fără a specifica amplasamentul exact. În același timp, se vizează modernizarea podului Giurgiu-Ruse, îmbunătățirea conexiunilor Vidin-Calafat-Craiova și dezvoltarea unor noi axe de transport pentru a facilita legăturile cu Republica Moldova și Ucraina. Bulgaria subliniază, de asemenea, importanța unui al treilea pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, considerat prioritar pentru fluidizarea traficului regional.
Dimensiunea de dezvoltare teritorială a acestor inițiative este evidentă. Ivan Ivanov, ministrul Dezvoltării Regionale din Bulgaria, a subliniat că Coridorul Marea Neagră – Marea Egee nu este doar o infrastructură de transport, ci și un instrument pentru o dezvoltare teritorială echilibrată. Acesta a accentuat importanța conectării porturilor de la Marea Neagră, inclusiv Varna și Burgas, cu interiorul continentului, evidențiind rolul pozitiv pentru România prin facilitarea accesului la rute logistice moderne și la porturi strategice. Accesul la portul Varna va fi îmbunătățit, reprezentând o poartă maritimă cheie pentru fluxurile de mărfuri dinspre și către România.
Privite împreună, aceste inițiative indică o schimbare de paradigmă în Europa de Sud-Est. România nu mai este doar un capăt de linie sau un beneficiar pasiv al politicilor europene, ci devine un nod de tranzit esențial într-o rețea energetică și de transport care leagă Grecia de Ucraina și Republica Moldova, sub umbrela strategică a UE și a SUA. Coridorul Vertical, magistrala feroviară Nord-Sud și infrastructura podurilor peste Dunăre conturează o arhitectură regională care poate transforma România într-un actor-cheie al securității energetice și logistice europene, având un impact economic și geopolitic pe termen lung.
