Restricțiile americane se instalează în Strâmtoarea Ormuz
Statele Unite au început luni instituirea unei blocade asupra traficului maritim care intră și iese din porturile iraniene, după eșecul negocierilor directe SUA–Iran găzduite de Pakistan. Blocada a intrat în vigoare pe 13 aprilie, la ora 10:00 ET, iar în România a fost activată la ora 17:00.
Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un avertisment dur către Iran, anunțând că orice navă militară iraniană care se apropie de blocada impusă de SUA în Strâmtoarea Ormuz va fi „eliminată imediat”. Această declarație a fost făcută pe platforma Truth Social, după ce blocada a intrat în vigoare. Trump a specificat că Marina SUA va opri orice navă care încearcă să intre sau să iasă din porturile iraniene, indiferent de naționalitate, iar navele care încalcă blocada ar putea fi capturate.
Reacția Teheranului a fost rapidă, un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene calificând decizia SUA drept ilegală și echivalând-o cu „pirateria”. Iranul a anunțat aplicarea unui mecanism permanent de control asupra Strâmtorii Ormuz. Această decizie vine după prăbușirea negocierilor dintre SUA și Iran, care vizau încheierea conflictului început cu aproximativ șase săptămâni în urmă, și a avut efecte imediate asupra piețelor, prețul petrolului depășind din nou pragul de 100 de dolari pe baril.
CENTCOM a precizat că blocada va fi aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, incluzând toate porturile Iranului din Golful Persic și Golful Oman. De asemenea, oficialii americani au afirmat că nu vor împiedica libertatea de navigație a navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre „porturi non-iraniene”.
În același timp, Trump a anunțat că a ordonat și „interceptarea” oricărei nave aflate în apele internaționale care „a plătit taxe către Iran”, adăugând presiune asupra comerțului asociat Teheranului. Manualul Comandantului Marinei SUA definește blocada ca o „operațiune beligerantă” menită să împiedice nave și/sau aeronave din toate statele, inamice și neutre, să intre sau să iasă din porturi aflate sub controlul unui stat inamic.
Portul principal al Iranului, Bandar Abbas, gestionează volume uriașe de mărfuri, inclusiv produse petroliere, în timp ce Bandar Imam Khomeini este descris ca fiind cel mai modern port, cu exporturi petrochimice. În afara Golfului, Chabahar este singurul port oceanic al Iranului, gestionând cereale și containere.
Garda Revoluționară Islamică a transmis că „niciun port din Golful Persic și din Marea Oman nu va fi în siguranță” dacă porturile Iranului vor fi amenințate. Reacția Teheranului a continuat, iar un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat că restricțiile impuse de SUA în apele internaționale sunt ilegale și vor fi aplicate cu fermitate.
Pe dimensiunea economică, președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că americanii vor simți curând „nostalgia” pentru prețurile scăzute ale benzinei, referindu-se la impactul blocadei asupra economiei. El a menționat că prețul mediu național al benzinei în SUA era de aproximativ 4,12 dolari/galon.
La nivel internațional, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Marea Britanie „nu susține blocarea” porturilor iraniene, insistând că prioritatea este redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Ursula von der Leyen a subliniat importanța restabilirii libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, avertizând că menținerea închiderii este „extrem de dăunătoare”.
Secretarul general al Organizației Maritime Internaționale a afirmat că nicio țară nu are dreptul legal de a bloca navigația în strâmtorile internaționale. Înainte de blocadă, Trump a susținut că discuțiile cu Iranul au mers bine, dar Teheranul nu a fost dispus să redeschidă strâmtoarea și să renunțe la programul nuclear.
O blocadă navală impusă Iranului este o acțiune militară majoră, care poate declanșa represalii și poate pune presiune pe un armistițiu deja fragil. Scopul declarat de Trump este să forțeze Iranul să înceteze „închiderea efectivă” a Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru aproximativ 20% din petrolul mondial.
Analiștii avertizează că, dacă perturbarea traficului prin Ormuz continuă, până la două milioane de barili pe zi ar putea fi în pericol. Piețele reacționează deja prin scăderi ale acțiunilor și creșteri ale prețului petrolului, ceea ce ar putea conduce la efecte negative asupra economiei globale.