Realitatea cotidiană a românilor
Românii cheltuie tot mai puțin, iar acest comportament reflectă o economie care funcționează pe frână. În timp ce mesajul oficial susține că „lucrurile merg într-o direcție bună”, realitatea arată contrariul: cetățenii își restrâng drastic cheltuielile neesențiale, amână cumpărăturile mari și încearcă să își construiască o plasă de siguranță pentru vremuri mai grele.
Un sondaj realizat de tbi bank în luna aprilie arată că peste 77% dintre români au redus semnificativ cheltuielile neesențiale în prima parte a anului, iar aproape 57% au amânat achiziții importante din cauza creșterii costului vieții și a incertitudinilor economice. Această prudență se traduce într-o stabilitate financiară fragilă, majoritatea respondenților simțind fie deteriorarea, fie stagnarea situației personale, fără perspective de îmbunătățire în următoarele luni.
Mesajul este clar: consumul scade atunci când încrederea dispare. Aproape 40% dintre respondenți afirmă că situația lor financiară este stabilă, dar mai slabă decât anul trecut, un sfert spun că nu s-a schimbat nimic, iar peste 13% se confruntă cu o situație instabilă și mai dificilă decât în anul precedent. Aceasta este imaginea unei societăți care se îndreaptă spre defensivă, unde consumul este sacrificat din lipsa încrederii în viitor.
Presiunea pe bugetele familiilor vine din două direcții: peste 63% dintre respondenți indică creșterea costului vieții ca principala provocare, iar 46,6% menționează stagnarea sau instabilitatea veniturilor, în paralel cu majorarea cheltuielilor. De asemenea, peste 42% se confruntă cu cheltuieli neprevăzute care le afectează bugetul. Când venitul nu acoperă cheltuielile, consumul devine primul care este redus, iar planurile sunt amânate.
Aproape 48% dintre respondenți afirmă că veniturile le acoperă cheltuielile lunare doar la limită, în timp ce aproape 30% reușesc să le acopere complet și să rămână cu bani. Totodată, 41% resimt incertitudini care influențează planificarea financiară, iar peste 21% spun că îngrijorările financiare le afectează frecvent deciziile. Oamenii cumpără mai rar și mai calculat, din teama de ceea ce urmează.
O concluzie semnificativă este legată de reziliența financiară. Aproape 29% dintre respondenți afirmă că ar putea face față pierderii principalei surse de venit doar 1–3 luni, iar peste 23% estimează că ar rezista între 3 și 6 luni. Aproape 50% dintre respondenți spun că nu au utilizat instrumente de creditare în ultimele 12 luni, însă peste 26% au apelat la carduri de credit sau descoperit de cont pentru a-și acoperi cheltuielile curente, ceea ce sugerează că pentru un segment important, creditul este considerat o soluție de supraviețuire, mai degrabă decât o investiție.
În acest context, noțiunea de „siguranță financiară” în 2026 se leagă, pentru mulți, de venituri mai mari și de rezerve accesibile. Peste 42% spun că o creștere a veniturilor sau un loc de muncă mai bine plătit i-ar ajuta foarte mult, aproape 29% indică nevoia unui fond de rezervă consistent și ușor de accesat, iar peste 21% consideră că o investiție anterioară care să genereze venituri ar contribui la creșterea siguranței financiare. Aceasta nu este doar o căutare de confort, ci o strategie de apărare: oamenii nu mai caută confort, ci stabilitate.
