Proiect: Vacanță reconfortantă, finanțată, pentru recuperarea după burnout, fără necesitatea documentelor medicale
Un proiect de lege depus în Parlament la finalul anului 2025 propune introducerea, în premieră în legislația muncii din România, a unui concediu plătit destinat epuizării profesionale (burnout), care ar putea fi acordat fără prezentarea unor acte medicale. Inițiativa este atribuită senatorului USR Irineu Darău, ministru al Economiei, și este susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială.
Proiectul urmărește prevenirea burnout-ului și introduce obligații explicite pentru angajatori într-o zonă care, potrivit inițiatorilor, nu este reglementată distinct în prezent. Epuizarea profesională este definită exclusiv ca fenomen asociat activității profesionale, nu ca afecțiune medicală, preluând definiția Organizației Mondiale a Sănătății, care descrie burnout-ul ca rezultat al stresului profesional cronic gestionat ineficient, manifestându-se prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea performanței.
Delimitarea burnout-ului ca fenomen ocupațional este esențială pentru arhitectura propunerii, permițând astfel acordarea concediului de refacere fără certificat medical. Inițiatorii argumentează că legislația muncii din România nu tratează distinct epuizarea profesională, iar riscurile psihosociale nu sunt definite clar, ceea ce îngreunează identificarea timpurie a suprasolicitării și limitează posibilitățile angajaților de a solicita sprijin.
Proiectul introduce responsabilități concrete pentru angajatori, inclusiv informarea anuală a salariaților cu privire la riscurile de epuizare profesională și includerea riscurilor psihosociale în evaluarea generală a riscurilor. Companiile cu peste 50 de angajați vor avea obligații suplimentare, precum evaluări specifice ale riscurilor psihosociale, elaborarea anuală a unui plan de prevenire a burnout-ului și instituirea unui mecanism intern confidențial pentru semnalarea situațiilor de suprasolicitare.
Elementul central al inițiativei este posibilitatea acordării unui concediu plătit pentru refacere profesională, care ar fi opțional pentru angajatori și ar putea fi stabilit prin regulament intern sau contract colectiv de muncă. Zilele libere ar putea fi acordate la solicitarea angajatului, fără justificări medicale, fiind considerate măsuri de prevenție.
Pe lângă concediul de refacere, proiectul prevede drepturi suplimentare pentru salariați, inclusiv dreptul de a semnala riscurile de burnout fără consecințe negative și de a solicita discuții formale cu angajatorul privind volumul de muncă. Astfel de demersuri nu vor atrage sancțiuni disciplinare sau alte efecte negative asupra raportului de muncă. Proiectul include, de asemenea, posibilitatea accesului voluntar la sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, cu costuri suportate parțial sau integral de angajator.
Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii ar urma să aibă la dispoziție 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale și orientări metodologice pentru sprijinul psiho-emoțional. Angajatorii vor avea 12 luni pentru a se conforma noilor prevederi, iar legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
