Plasticul devine alimentul principal: 93% din șprotul românesc, afectat de microplastice
O echipă de cercetători de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a realizat un studiu privind contaminarea cu microplastice a trei specii marine consumate frecvent: șprot, rapană și midii. Rezultatele arată niveluri alarmante de contaminare, cu 93,3% dintre șproții și rapanele analizate, precum și 66,7% dintre midiile colectate, conținând fragmente de plastic cu dimensiuni sub 5 milimetri.
Studiul, publicat în decembrie 2025, evidențiază prezența particulelor de plastic atât în organele digestive, cât și în țesuturile moi ale speciilor studiate. Autorii cercetării subliniază un transfer trofic al microplasticelor, observat în special la rapană, care se hrănește cu organisme deja contaminate.
Cercetătorii atrag atenția asupra implicațiilor acestor descoperiri, menționând că toate cele trei specii sunt consumate de oameni, reprezentând astfel căi potențiale de expunere la microplastice. Aceasta subliniază necesitatea urgentă a unor cercetări suplimentare privind sursele de poluare, căile de mediu și riscurile pentru sănătate asociate microplasticelor din Marea Neagră.
Analiza a comparat datele de pe litoralul românesc cu cele obținute de cercetători bulgari din zonele Varna și Burgas. Concluziile arată că organismele colectate pe litoralul românesc au o frecvență mai ridicată a contaminării cu microplastice. Această diferență este atribuită proximității litoralului românesc față de gurile de vărsare ale Dunării, care expune fauna marină locală la o poluare mai intensă.
Studiul menționează că Dunărea transportă până la 4,2 tone de materiale plastice zilnic, cantitate considerată un factor major în contaminarea organismelor marine din apropierea litoralului românesc. Compoziția particulelor de plastic găsite în cele trei specii arată că fibrele au reprezentat 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor identificate în midii, rapane și șprot, în timp ce fragmentele au constituit doar 7%, 2% și 1%.
Proporțiile variază în funcție de specie și de organul analizat: la midii, fibrele au constituit 96% din particulele din glanda digestivă și 90% din cele din țesutul moale; la rapană, 97% dintre particulele din stomac au fost fibre, iar în țesutul moale au fost detectate exclusiv fibre; în cazul șprotului, fibrele au reprezentat 98% din particulele din tractul gastrointestinal.
Distribuția culorilor microplasticelor a variat, majoritatea particulelor găsite având culori negre, albastre și transparente. La midiile analizate, particulele predominante erau albastre, la rapane erau negre, iar la șprot erau transparente, demonstrând variații semnificative în compoziția microplasticelor ingerate, în funcție de specie.
Studiul detaliază aceste descoperiri și subliniază importanța urgentării cercetărilor în domeniu pentru a evalua impactul microplasticelor asupra sănătății umane și ecosistemelor marine.
