Patru judecători CCR, sprijiniți de PSD, au sabotat întâlnirea dedicată reformării pensiilor speciale
Patru judecători ai Curții Constituționale a României (CCR), susținuți de Partidul Social Democrat (PSD), au boicotat ședința în care urma să se discute contestația Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind reforma pensiilor speciale. Această reformă era programată să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Decizia a fost amânată pentru 16 ianuarie 2026, din cauza lipsei cvorumului. Cei patru judecători care au boicotat ședințele sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, dintr-un total de nouă judecători ai CCR.
Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a explicat că nu a fost întrunit cvorumul necesar pentru desfășurarea ședinței și a menționat că întreruperea poate fi solicitată de un judecător. Ea a subliniat că studiul de impact legat de reformă este un act premergător și nu o noutate.
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat acțiunile judecătorilor de la CCR, descriind abuzul acestora ca fiind fără precedent. Ion a afirmat că, fără o Curte Constituțională echilibrată, nicio reformă nu va putea fi realizată în România, având în vedere că toate propunerile se vor confrunta cu CCR.
Acesta a propus reformarea CCR în anii anteriori, dar a precizat că majoritatea parlamentară nu a luat în serios modificarea legii care reglementează organizarea și funcționarea acestei instituții. Stelian Ion a exprimat necesitatea unor schimbări care să prevină abuzurile din partea CCR, menționând că, în final, legile sunt aplicate de oameni, iar dacă aceștia au un sistem de valori defect, rezultatul va fi dezastruos.
Sabotajul realizat de cei patru judecători propuși de PSD a compromis proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Dacă judecătorii nu vor mai boicota ședința pe 16 ianuarie, iar obiecțiile de neconstituționalitate vor fi respinse, proiectul de lege va necesita modificări urgente de către Parlament. Aceste modificări ar trebui să fie publicate în același Monitor Oficial cu legea în discuție, însă și acest proiect de modificare ar putea fi contestat la CCR.