Oceanul dezvăluie un secret fascinant: Cașaloții își transmit mesajele printr-un „alfabet” asemănător cu cel al oamenilor
Cașaloții folosesc un sistem de comunicare complex, bazat pe serii de clicuri organizate în tipare distincte, cunoscute sub numele de „coda”, care funcționează ca un fel de „alfabet”. Un studiu recent arată că structura acestor sunete, inclusiv variațiile de durată și ton, prezintă asemănări remarcabile cu limbajul uman. Deși, la prima vedere, cașaloții, animale marine uriașe, par să aibă puține în comun cu oamenii, cercetătorii au descoperit că modul în care aceste balene comunică este surprinzător de similar cu limbajul uman.
Studiul, publicat în revista Proceedings B, subliniază că structura comunicării balenelor are „paralele strânse cu fonetica și fonologia limbajelor umane, sugerând o evoluție independentă”. Vocalizările de tip coda ale cașaloților sunt „extrem de complexe și reprezintă una dintre cele mai apropiate analogii cu fonologia umană dintre toate sistemele de comunicare animală analizate”.
Aceste descoperiri fac parte din cercetările realizate de Project CETI (Cetacean Translation Initiative), o organizație care studiază balenele din apropierea coastelor Dominicăi, având ca obiectiv înțelegerea mesajelor acestora. Recent, proiectul a publicat imagini video cu nașterea unui pui de cașalot, în timp ce alte balene ofereau sprijin.
Până în anii 1950, nu se știa că aceste balene vocalizează, dar tehnologia modernă, inclusiv inteligența artificială, facilitează descifrarea limbajului acestor creaturi, care prezintă asemănări neașteptate cu vorbirea umană. David Gruber, fondatorul Project CETI, a subliniat importanța acestor descoperiri, afirmând că „este un moment care ne arată cât de puțin suntem în centrul lumii”, adăugând că aceste balene ar putea transmite informații din generație în generație de peste 20 de milioane de ani.
Studiul cașaloților este complicat de comportamentul lor de scufundare, aceștia putând rămâne sub apă până la 50 de minute. Totuși, când se află aproape de suprafață, animalele „stau la taclale”, apropiindu-și capetele și emitând clicuri unul către celălalt. Gruber compară această interacțiune cu discuțiile despre un roman, subliniind că apropierea este esențială pentru o conversație sofisticată.
În timp ce conversația cașaloților poate părea un cod Morse sacadat pentru urechile noastre, cercetătorii au descoperit tipare care seamănă cu vorbirea umană. De exemplu, balenele pot modifica sunetele vocalice pentru a transmite sensuri diferite, similar modului în care noi ne schimbăm corzile vocale.
Gašper Beguš, lingvist la Universitatea California, Berkeley, a coordonat studiul și a afirmat că complexitatea „vorbirii” cașaloților depășește tot ce a observat la alte animale, cum ar fi papagalii sau elefanții. El a evidențiat similaritățile dintre viețile noastre și cele ale balenelor, care au bunici, îngrijesc reciproc puii și sunt foarte vocale în timpul nașterii.
Noul studiu arată că „comunicarea cașaloților nu se rezumă la tipare de clicuri, ci implică mai multe niveluri de structură care interacționează”. Mauricio Cantor, ecolog comportamental la Marine Mammal Institute, a declarat că aceste semnale sunt organizate în moduri pe care nu le apreciam pe deplin până acum.
Project CETI are ca obiectiv, în următorii cinci ani, interpretarea a 20 de tipuri diferite de vocalizări legate de acțiuni precum scufundarea sau somnul. Deși posibilitatea de a înțelege pe deplin comunicarea balenelor rămâne un obiectiv pe termen lung, Gruber consideră că este realizabil, subliniind progresul deja făcut în acest domeniu.
