O națiune în declin: Tineri lipsiți de perspective și un electorat în retragere
România se confruntă cu o criză demografică cu două fețe, ambele amenințând viitorul țării. Pe de o parte, tinerii sunt blocați într-o tranziție eșuată de la educație la piața de muncă. Pe de altă parte, electoratul se micșorează și îmbătrânește, iar administrațiile locale ascund realitatea pentru a-și păstra finanțările. Ambele fenomene indică o țară care se golește de oameni și de speranță.
Tinerii români sunt ultimii din Europa. Conform unui studiu amplu al Consilium Policy Advisors Group (CPAG), intitulat „Tranziția tinerilor români între sistemul educațional și piața muncii”, România înregistrează cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din Uniunea Europeană: doar 1,19%. În același timp, rata NEET (tineri care nici nu studiază, nici nu muncesc) ajunge la 19,4%, cea mai mare din UE. Aceasta înseamnă că doi din zece tineri români sunt complet inactivi, nici în sistemul de educație, nici pe piața muncii. Analiza relevă o separare rigidă în România între ciclul educațional și experiența pe piața muncii. Nouăzeci și șapte la sută dintre tinerii din sistemul de învățământ formal nu participă deloc la piața muncii, comparativ cu media UE de 71,4%. Aceasta nu este o coincidență, ci rezultatul unui sistem care nu permite și nici nu încurajează compatibilizarea studiilor cu munca. Specialiștii concluzionează că România se confruntă cu o criză structurală a tranziției de la educație la muncă.
Pe de altă parte, electoratul țării se micșorează și se îmbătrânește. La 31 martie 2026, România avea 19.028.813 cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, conform Autorității Electorale Permanente (AEP). Cifra este cu 3.715 mai mică decât luna precedentă, când figurau 19.032.528 de alegători. Cifrele reflectă o tendință constantă de reducere și, mai ales, de îmbătrânire a electoratului. În martie 2026, primăriile au operat radieri pentru 22.115 persoane decedate și pentru 228 de persoane cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de vot sau care au fost puse sub interdicție. În același timp, doar 18.557 de tineri care au împlinit 18 ani au fost înscriși din oficiu în Registrul electoral, pe baza datelor transmise de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. Soldul net rămâne negativ: mai multe ieșiri decât intrări. Din totalul alegătorilor, 17.975.124 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.053.689 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS. Migrația continuă să golească țara.
Un factor ascuns care agravează situația este întârzierea datelor din Registrul electoral față de realitatea demografică. Motivul principal este interesul financiar al administrațiilor locale. Primăriile preferă să aibă un număr mare de cetățeni pentru a primi mai mulți bani de la stat și pentru a avea acces la proiecte mai mari. Aceasta duce la o imagine distorsionată a realității demografice. România pierde oameni mai repede decât arată cifrele oficiale, iar administrațiile locale ascund adevărul pentru a-și menține finanțările. Tinerii care rămân sunt blocați într-un sistem care nu-i pregătește pentru piață, iar cei care pleacă nu mai sunt contabilizați corect. Două crize care se întrepătrund: o generație tânără fără perspective și un electorat care se dizolvă. România nu doar că se golește, ci se golește în tăcere, cu complicitatea administrației care preferă să nu vadă realitatea.
