Cancerul hepatic și legătura cu dieta bogată în grăsimi
Cancerul hepatic este în prezent cancerul cu cea mai rapidă creștere a mortalității în Marea Britanie, iar noile date științifice indică un factor de risc tot mai relevant: alimentația bogată în grăsimi. Deși simptomele sunt adesea vagi și pot fi confundate cu o stare gripală, impactul acestei boli este sever, peste jumătate dintre pacienți decedând în primul an de la diagnostic.
Cum influențează grăsimile sănătatea ficatului
Cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au demonstrat că expunerea îndelungată la o dietă bogată în grăsimi poate „reprograma” celulele hepatice. În condiții de stres metabolic constant, ficatul începe să funcționeze într-un mod de supraviețuire: celulele își abandonează rolurile normale și intră într-o stare mai primitivă, mai puțin specializată.
Această adaptare aparent protectoare are însă un cost major. Pe termen lung, ficatul devine mai puțin funcțional și mult mai vulnerabil la formarea tumorilor. Inflamația cronică și acumularea de grăsime în ficat, cunoscută drept boală hepatică steatozică, pot evolua spre fibroză, ciroză, insuficiență hepatică și, în final, cancer.
Ce au arătat experimentele de laborator
În cadrul unui studiu publicat în revista Cell, cercetătorii au analizat modificările genetice apărute în ficatul șoarecilor hrăniți cu alimente bogate în grăsimi. La început, hepatocitele au activat gene care le ajutau să reziste stresului și să evite moartea celulară. În paralel, genele esențiale pentru funcționarea normală a ficatului au fost dezactivate. Rezultatul final a fost alarmant: aproape toți șoarecii supuși unei diete bogate în grăsimi au dezvoltat cancer hepatic. Mai mult, aceste celule „adaptate” erau deja pregătite genetic să devină canceroase în momentul apariției unei mutații nocive.
Analize similare efectuate pe probe de țesut hepatic uman au arătat același tipar: pe măsură ce boala avansează, scade expresia genelor implicate în funcția normală a ficatului și cresc cele asociate cu stări celulare imature, predispuse la cancer.
Dietele „la modă” și capcanele lor
Nu doar alimentele procesate și grăsimile saturate reprezintă un risc. Diete aparent sănătoase, precum dieta ketogenică, pot duce la un aport excesiv de grăsimi. Regimul keto presupune reducerea drastică a carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi pentru a forța organismul să ardă lipide. Deși eficientă pentru pierderea în greutate și controlul glicemiei, această dietă a fost asociată și cu efecte secundare precum creșterea colesterolului și reducerea bacteriilor benefice din intestin. Specialiștii avertizează că tipul de grăsimi contează: cele nesaturate, provenite din pește gras, ulei de măsline, nuci și avocado, sunt de preferat în fața untului, smântânii sau cărnii grase.
Simptome ușor de trecut cu vederea
Cancerul hepatic este dificil de depistat precoce tocmai din cauza simptomelor nespecifice. Printre cele mai frecvente se numără:
- pierderea apetitului
- greața sau vărsăturile
- oboseala persistentă
- stare generală de rău
- simptome asemănătoare gripei
- senzația de sațietate rapidă
- scădere inexplicabilă în greutate
Pe măsură ce boala avansează, pot apărea dureri abdominale, umflarea abdomenului, icter, urină închisă la culoare, scaun decolorat și mâncărimi persistente.
Cine este cel mai expus riscului
Principalii factori de risc pentru cancerul hepatic includ infecțiile cu virusurile hepatitice, consumul de alcool, obezitatea și diabetul de tip 2. Deși riscul individual asociat excesului ponderal sau diabetului este mai mic decât în cazul hepatitei virale, numărul mare de persoane afectate face ca aceste cauze să contribuie semnificativ la creșterea incidenței bolii.
O problemă pe termen lung, dar potențial reversibilă
Cercetătorii estimează că, la oameni, dezvoltarea cancerului hepatic asociat dietei bogate în grăsimi poate dura aproximativ 20 de ani, în funcție de alimentație și consumul de alcool. În prezent, se investighează dacă modificările celulare induse de o astfel de dietă pot fi reversate prin revenirea la o alimentație echilibrată sau prin tratamente pentru scădere în greutate.
Concluzia este clară: grăsimile nu trebuie eliminate complet din dietă, dar calitatea și cantitatea lor sunt esențiale. Ficatul are o capacitate remarcabilă de adaptare, însă atunci când este forțat constant să „supraviețuiască”, riscul plătit poate fi extrem de mare.
